Ci­o­co­la­ta, de­sert re­co­man­dat

Da­ta vi­i­toa­re când dai ia­ma în dul­ci­u­ri­le cu ci­o­co­la­tă nu tre­bu­ie să te mai si­mți vi­no­va­tă. De­ser­tul tău pre­fe­rat es­te re­co­man­dat chiar de spe­cia­liști, având în ve­de­re be­ne­fi­ci­i­le ca­re îl însoțesc.

Femeia - - STARE DE BINE -

Re­cu­noaște, să sa­vu­re­zi câte­va pă­trățe­le de ci­o­co­la­tă es­te una din­tre plă­ce­ri­le ta­le vi­no­va­te. Nu poți să te abții să nu-ți co­man­zi pră­ji­tu­ra pre­fe­ra­tă cu ci­o­co­la­tă de fi­e­ca­re da­tă când ai pof­tă de ce­va dul­ce, în ci­u­da re­pu­tați­ei proas­te pe ca­re o are acest de­sert. Ci­ne nu știe că dul­ci­u­ri­le îngrașă și, mai mult, că ne pun în pe­ri­col să­nă­ta­tea, mai ales când sunt con­su­ma­te fă­ră mă­su­ră?! Noi cer­ce­tări însă au scos la ive­a­lă o no­u­ta­te pe cât de sur­prin­ză­toa­re, pe atât de sal­va­toa­re: ci­o­co­la­ta nu es­te chiar atât de no­ci­vă or­ga­nis­mu­lui uman pre­cum cre­dem. Dim­po­tri­vă, ea are nu­me­roa­se be­ne­fi­cii asu­pra să­nă­tății.

De câte ori n-ai au­zit că tre­bu­ie să re­duci po­rția de ci­o­co­la­tă da­că vrei să te me­nții su­plă și să­nă­toa­să? Iar me­di­cii ne tot aver­ti­ze­a­ză asu­pra efec­te­lor dău­nă­toa­re ale con­su­mu­lui de ci­o­co­la­tă, de la obe­zi­ta­te și ac­nee la hi­per­ten­si­u­ne, dia­bet și tul­bu­rări car­dia­ce ca­re chiar pun în pe­ri­col viața. Acest de­sert are un co­nți­nut ri­di­cat de gră­si­mi și za­ha­ruri și toa­tă lu­mea știe că o ase­me­nea bom­bă ca­lo­ri­că fa­ce ra­va­gii în or­ga­nism. Dar ce es­te, mai exact, ci­o­co­la­ta și de un­de pro­vi­ne?

De­ser­tul an­ti­chi­tății

Ci­o­co­la­ta se fa­ce din se­mi­nțe­le unui co­pac tro­pi­cal nu­mit The­o­bro­ma, ca­re, de fapt, es­te ar­bo­re­le de ca­cao. Fo­lo­si­rea lor pen­tru pri­ma da­tă pen­tru a crea de­li­ci­o­sul de­sert da­te­a­ză din vre­mea ci­vi­li­zați­ei Olmec din Ame­ri­ca Cen­tra­lă, ca­re a exis­tat când­va pe la 1400 î.H. Cu alte cu­vin­te, din vre­muri ime­mo­ria­le, oa­me­nii și-au dat se­a­ma că-și pot îndulci trai­ul cu ci­o­co­la­tă, iar noi, în zi­le­le noas­tre, nu avem cum să-i con­tra­zi­cem.

Mai ales acum, când s-au fă­cut pu­bli­ce avan­ta­je­le in­con­tes­ta­bi­le ale in­gre­di­en­tu­lui său prin­ci­pal, ca­caua.

Be­ne­fi­cii nești­u­te

Ca­caua es­te bo­ga­tă în an­ti­o­xi­da­nți, o ves­te foar­te bu­nă pen­tru ama­to­rii de dul­ci­uri cu ci­o­co­la­tă, având în ve­de­re că an­ti­o­xi­da­nții ne pă­zesc de efec­te­le ne­ga­ti­ve ale ra­di­ca­li­lor li­beri, ca­re se acu­mu­le­a­ză în

or­ga­nism și pot pro­vo­ca tot fe­lul de ne­ca­zuri, de la can­ce­re la bo­li ar­te­ria­le cu po­te­nțial fa­tal. Așa­dar, cu cât mai ma­re co­nți­nu­tul de ca­cao din ci­o­co­la­tă, cu atât mai bi­ne! Nu de­ge­a­ba ci­o­co­la­ta nea­gră (cu un co­nți­nut cât mai ma­re de ca­cao în ea) are par­te chiar și de apre­ci­e­rea nu­triți­o­niști­lor. De mul­te ori, ci­o­co­la­ta nea­gră co­nți­ne mai puți­ne gră­si­mi de­cât cea obișnu­i­tă și o can­ti­ta­te re­du­să de za­hăr. Pen­tru a vă asi­gu­ra de asta, tre­bu­ie să ci­tiți cu ate­nție eti­che­ta pro­du­su­lui înain­te de cum­pă­ra­re.

Un stu­diu pu­bli­cat în Jur­na­lul de Me­di­ci­nă olan­dez a con­sta­tat că, de ase­me­nea, ca­caua co­nți­ne fe­no­li, com­puși or­ga­nici ca­re au un efect po­zi­tiv în ce­ea ce pri­vește im­pac­tul asu­pra îmbă­trâni­rii omu­lui. Mai mult, acești fe­no­li sunt de fapt ca­pa­bi­li să re­gle­ze ten­si­u­nea ar­te­ria­lă și chiar să com­ba­tă ate­ros­cle­ro­za. O altă cer­ce­ta­re re­a­li­za­tă de spe­cia­liști și pu­bli­ca­tă apoi în Jur­na­lul Nu­triți­ei su­sți­ne că un con­sum mo­de­rat de ci­o­co­la­tă re­du­ce ni­ve­lul co­les­te­ro­lu­lui rău. Iar cei de la Har­vard adau­gă ci­re­așa pe tort, fi­ind de pă­re­re că, da­că be­au do­uă căni cu ci­o­co­la­tă fi­er­bin­te pe zi, per­soa­ne­le în vârstă au toa­te șan­se­le să-și me­nți­nă crei­e­rul să­nă­tos și me­mo­ria aproa­pe inNu tac­tă (nu ca la 20 de ani, dar to­tuși…). Astfel, fun­cți­i­le cog­ni­ti­ve sunt ame­li­o­ra­te da­to­ri­tă unei mai bu­ne cir­cu­lații a sânge­lui exact în zo­ne­le crei­e­ru­lui un­de era ne­ce­sar. Așa­dar, adău­gați în me­niu o po­rție mo­de­ra­tă de ci­o­co­la­tă, de pre­fe­ri­nță nea­gră), mă­car o da­tă pe săp­tă­mână!

Me­di­ca­ment na­tu­ral pen­tru crei­er și ini­mă

Ves­tea cea mai bu­nă în ce­ea ce pri­vește con­su­mul de ci­o­co­la­tă es­te că re­du­ce cu o trei­me ris­cul de a dez­vol­ta o boa­lă car­dia­că! vor­bim des­pre vreun me­di­ca­ment re­vo­luți­o­nar și nici des­pre un tra­ta­ment nou și cos­ti­si­tor, ci des­pre un de­sert de­li­ci­os ca­re nici pe de­par­te nu-i atât de no­civ cum se cre­dea. Ca­na­di­e­nii au con­sta­tat în ur­ma unui stu­diu, du­pă ce au tes­tat nu mai puțin de 44.489 de per­soa­ne, că ris­cul apa­riți­ei unui in­farct a scă­zut cu 22 până la 46% în rândul ce­lor ca­re au adău­gat ci­o­co­la­tă în me­ni­ul săp­tă­mânal. De ase­me­nea, con­su­mul zil­nic a 100 g de ci­o­co­la­tă sca­de ris­cul de ac­ci­dent vas­cu­lar și de in­farct.

Pen­tru spor­ti­vi și gra­vi­de

Ci­o­co­la­ta îmbu­nă­tățește per­for­ma­nța spor­ti­vi­lor. Îi aju­tă pe atleți să re­zis­te cu puțin oxi­gen o pe­ri­oa­dă mai lun­gă de­cât cei ca­re nu pun gu­ra pe un ase­me­nea de­sert. Până și gra­vi­de­le ies în câștig da­că mă­nâncă 30 g de ci­o­co­la­tă în fi­e­ca­re zi. Vi­i­toa­re­le mă­mici își aju­tă fă­tul să se dez­vol­te fru­mos și ar­mo­ni­os când sa­vu­re­a­ză câte­va pă­trățe­le de ci­o­co­la­tă.

În con­clu­zie, da­că tânjiți du­pă vreun de­sert, ale­geți ci­o­co­la­ta! Însă, înain­te de a cum­pă­ra un raft întreg cu fel de fel de ci­o­co­la­te pli­ne de cre­me di­ver­se și aro­me ade­me­ni­toa­re, ți­neți cont de sfa­tul nu­triți­o­niști­lor și ale­geți ci­o­co­la­ta nea­gră. În plus, can­ti­ta­tea es­te la fel de im­por­tan­tă pre­cum ca­li­ta­tea. Iar pro­cen­ta­jul de za­hăr și gră­si­mi nu tre­bu­ie ig­no­rat nici el. Ve­ri­fi­cați eti­che­ta și fa­ceți cea mai gus­toa­să, dar și cea mai să­nă­toa­să ale­ge­re a de­ser­tu­lui de astă­zi!

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.