Mână de la mână pentru o lume mai bună
Alinare pentru vârstnici, la un telefon distanță
În vâltoarea vieții cotidiene în care nu știm de ce anume să ne ocupăm mai întâi, tindem să uităm de oamenii care au nevoie de atenția noastră. Ce putem face pentru cei mai vulnerabili, copiii și bătrânii? Nu e simplu, dar nici imposibil: să le fim alături și să le hrănim speranța!
Neputința, izolarea socială, lipsa mijloacelor de informare, migrația tinerilor către orașele mari ale României sau către străinătate sunt doar o parte dintre cauzele care au lăsat milioane de bătrâni din țară într-o liniște profundă, dureroasă. Însă apăsarea sufletească și disperarea mută sunt alungate azi printr-un simplu apel gratuit la 0800 460 001.
Telefonul Vârstnicului este un proiect umanitar intergenerațional al Fundației Principesa Margareta a României, sprijinit de Fundația Vodafone. A luat naștere cu trei ani în urmă din nevoie, în contextul îmbătrânirii populației: peste 3 milioane de persoane din populația României au peste 65 de ani, conform Institutului Național de Statistică. Și 1 milion din ei au rămas singuri.
Nevoi de socializare și informare
Am stat de vorbă cu Oana Budiș, coordonatorul proiectului Telefonul Vârstnicului, de la care am aflat adevărata situație a bătrânilor noștri: „Am elaborat un studiu prin care am analizat care sunt cele mai mari nevoi ale persoanelor vârstnice din România. Practic, au reieșit nevoile de informare și de a avea un interlocutor pentru că unu din doi vârstnici se simte singur. Tot în cadrul studiului, am văzut că dificultățile financiare și medicale reprezintă o altă mare problemă. Așa că prin Telefonul Vârstnicului am reușit să răspundem la ambele: le facilităm accesul la informații și la drepturile pe care vârstnicii le au și le-am asigurat suportul moral prin serviciul nostru de reapelare constantă celor care se simt singuri și sunt în situații dificile de viață“.
Cauze diverse
Singurătatea vârstnicilor noștri e cauzată de mai mulți factori: sentimentul inutilității, izolarea socială, emigrarea accentuată a copiilor în căutarea unui trai mai bun. În plus, bolile moderne cauzează din ce în ce mai multe decese în rândul populației tinere, lăsând vârstnicii fără copii, rude sau prieteni, ceea ce duce inevitabil la efecte dezastruoase asupra sănătății fizice, psihice și a calității vieții lor.
Împreună, dar totuși singuri
O parte dintre bătrânii României care se declară singuri locuiesc cu familia. Un motiv este discrepanța dintre generații, la care se adaugă incapacitatea de a folosi mijloacele de informare moderne sau neadaptarea la societatea comunicațională actuală. „Ei nu știu de unde să-și ia informațiile și, dacă nu ești cunoscător al domeniului social, te afli în imposibilitatea de a accesa un serviciu la care ai dreptul, iar Telefonul Vârstnicului răspunde acestui aspect. Ne sună vârstnici cu nevoi punctuale, cu nevoi de consiliere pentru cămine și îngrijiri la domiciliu, persoane care vor să socializeze într-un club se seniori. Ne sună familii sau vecini să ne întrebe cum să se ocupe mai bine de vârstnicii lor. Alți bătrâni ne sună deoarece vor să facă voluntariat, căci simt că încă au de împărtășit lucruri și mai sunt în putere“, mi-a povestit Oana Budiș.
La numărul de telefon 0800 460 001, persoanele vârstnice primesc gratuit informații de interes, consiliere, sprijin practic sau emoțional. Linia este disponibilă de luni până vineri între orele 8-20 și sâmbăta între orele 8-16.
Telefonul Vârstnicului câștigat premiul a bun pentru cel mai proiect de asistență socială din cadrul Galei Societății Civile.
Voluntari prin empatie
Telefonul Vârstnicului are, pe lângă cei trei operatori specializați în asistență socială și psihologie, 20 de voluntari care se ocupă de peste 200 de vârstnici care sunt apelați constant. „Cea mai importantă calitate a voluntarului nostru este dorința de a lucra cu persoanele vârstnice. Nu este o calitate în sine, dar răbdarea de a face asta marchează o diferență fantastică! Din păcate, la noi în țară există un stigmat de implicare în programele pentru persoanele vârstnice, când lucrezi cu ei e mai mult despre a da decât despre a primi. Disponibilitatea de timp, spiritul civic și utilizarea minimă a unui calculator sunt esențiale pentru a face voluntariat la noi. Avem și tineri, și seniori voluntari”, spune Oana Budiș.
Apoi, bătrânii noștri se luptă cu sentimentul de inutilitate, așa că mulți încep nu doar să înțeleagă, ci și să îmbrățișeze conceptul de voluntar, mai ales când aud de la operatorii de la celălalt capăt al liniei că și ei sunt acolo doar ca să ajute. „Le dăm ocazia și vârstnicilor să facă voluntariat la noi dacă știu să folosească un calculator, noi fiind un call center. Iar dacă nu, îi îndrumăm către alte proiecte sociale pentru seniori. Iar beneficiile sunt de ambele părți!”
Noi prietenii
Acest program a luat forma unei mâini întinse constant, a unui prieten apropiat al celor în etate. „Avem bătrâni care sunt de la prima campanie în programul nostru. Sunt vârstnici care ne consideră parte din familia lor. Le spun colegelor mele că ele sunt ca fiicele, nepoatele lor și că găsesc aici sprijin și disponibilitate de a primi ascultare. Au atât de multe de împărtășit, iar noi mai avem multe de învățat de la ei. Fundația a dezvoltat împreună cu rețeaua de restaurante Trotter Prim campania Fii îngerul unui bătrân pentru cei din București. Aceasta le permite celor ușor deplasabili să se întâlnească și în viața reală. La aceste mese ocazionale reușim să ne cunoaștem“.
Linia poate fi către accesată și de care doresc să cei un abuz sau o semnaleze a unui situație dificilă sau de vârstnicii bătrân nevoia singuri care simt de sprijin emoțional.
Grijă de la distanță
Oana Budiș știe că mulți tineri au plecat de nevoie și că nu le-a fost ușor să-și lase părinții acasă. „Le-aș sugera să îi sune cât pot de des și să-i viziteze, iar atunci când nu pot, să fie informați cu privire la serviciile necesare celor de vârsta a treia – acestea pot face diferența în viața lor! E foarte important să nu se simtă uitați. Îi sfătuiesc pe cei care nu pot fi aproape de bătrânii lor să îi încurajeze să socializeze într-un club de seniori, să-i pună în legătură cu un ONG, să-i sfătuiască să facă voluntariat ca să rămână activi. E foarte important ca vârstnicii să rămână deschiși la diversele activități și să înțeleagă faptul că încă au multe de oferit!“