Explorator

În luna iubirii, să vorbim despre iubirea sănătoasă. Care este ființa la care te gândești cel mai des și căreia îi dorești tot binele din lume? Pentru cine lași totul deoparte atunci când are nevoie de tine? Cine este cea mai importantă persoană din viața ta? Copilul, iubitul, mama, tata, sora, fratele? Prietena din copilărie? Simte-te liberă să te gândești la persoana a cărei prezență în viața ta o consideri o binecuvântare. Poate că este bunica, femeia care te-a crescut, poate că este un mentor care ți-a călăuzit pașii sau unchiul care te veghează și te protejează încă de când erai mică. Dacă ai norocul să fii înconjurată de persoane dragi, poate simți că îți este dificil să alegi una singură.

Mă întreb însă dacă te-ai gândit că pe această listă firesc ar fi să apari și TU. Și, chiar mai mult de atât, să te alegi pe TINE. Nu, nu ar fi o dovadă de egoism. Ci o dovadă că ai ajuns să înțelegi că ființele dragi din viața ta au nevoie de tine întreagă și sănătoasă, împlinită și fericită. Dintr-o asemenea postură, poți avea resurse sănătoase pe care să le folosești și spre binele lor.

Dacă ai călătorit cu avionul și ai fost atentă la regulile de respectat în cazul unei situații de depresurizare a cabinei, poate ți-a atras atenția precizarea că masca de oxigen o pune mai întâi adultul, după care el o fixează copilului. Asta e ordinea, nicidecum invers!

Și practic, și metaforic, dacă te supui riscului de a rămâne fără oxigen, riști să intri într-un colaps când o persoană importantă din viața ta are mare nevoie de tine. Specialiștii în sănătate mintală și emoțională se străduiesc să scoată din funcțiune credința conform căreia dovada supremă a iubirii este dată de spiritul personal de sacrificiu. Astăzi se cunoaște, mai bine ca oricând, că disponibilitatea de a te sacrifica pentru cei dragi e doar un joc periculos în care nu se ține cont de regulile generale de siguranță. Fie că nu ești dispus să le asculți și să le iei la cunoștință, fie că alegi să le ignori.

Psihoeducația insistă pe ideea de a ne face o prioritate din grija pentru propria persoană, fără a ne trimite în extrema egoismului. Subliniază, de fapt, nevoia de a ne umple și reumple cupa cu starea de bine tocmai pentru a nu da mai departe, laolaltă cu bunele intenții, din ceea ce ne bântuie interiorul în perioadele de epuizare: frustrare, oboseală, iritare, tristețe, suferință, frici, furie. Ca să putem acorda sprijin sau să avem grijă de cei dragi, e nevoie să ne îngrijim mai întâi de noi.

Mai ales dacă ești nou-venită pe tărâmul acestei idei, pentru început fă un bilanț: numără de câte ori pe zi îți spui ție NU pentru că ai de spus altora DA. Apoi, vezi cât de încărcat îți este programul și prioritizează sarcinile. Evită să dai impresia că te afli la dispoziția celorlalți. Oprește-te din a mai sări în ajutor. Exersează refuzul politicos. Prescrie-ți singură o rețetă pentru odihnă și răsfăț.

Ține minte: capacitatea de a iubi sănătos crește odată cu grija de sine!