Cel mai bun lucru care ți s-a întâmplat vreodată e viața ta

Excelent comunicator, producător, interpret, veșnic copil și fondator al Academiei de Arte, antrenor al vocilor în show-ul „Vocea României“de la Pro TV. Și, mai presus de orice, tată. Horia Brenciu (47 de ani) este artistul care are știința reinventării și bucuria de a ne face optimiști, fericiți, încrezători.

Când ai realizat că nu mai ești copil și bradul nu se mai împodobește doar pentru tine?

De când mă știu, senzația mea e că bradul se împodobește pentru mine și pentru întreaga mea familie. Și tot așa se și despodobește! E adevărat că lucrurile s-au mai schimbat din copilărie. Suntem mai mulți! (râde) Acum am și vreo 4 ajutoare cu care aranjez toate ornamentele! Dacă o socotesc și pe nevastă-mea, suntem 6 spiriduși care se tot învârt în jurul bradului în Ajun de Crăciun. Partea cea mai tare e cea în care trebuie să punem steaua în vârf. Toată lumea vrea să puncteze momentul. Și ce credeți?! Îi ridic pe rând, pe fiecare. Pentru asta, în luna decembrie mă găsiți la sală, la Sala Palatului! (râde)

Când a venit momentul să iei în serios rolul de tată și de Moș pentru toată familia?

N-am fost niciodată Moș Crăciun. Nu mi-am pus barbă sau costum pentru a performa astfel... Părinții noștri însă au avut relații directe cu Moșu, în special tatăl lui Alice, Dan Dumitrescu. El era întruchiparea lui Moș Crăciun din toate punctele de vedere. În toți anii ăștia mi-a fost clar că Moșu lucrează efectiv pe bază de magie pentru că fiecare copil al meu, atunci când era luat în poala lui, ar fi făcut orice să primească aferentul cadou. Din copii atomici devin cumințeniile pământului. Magie curată! (râde)

Câtă încărcătură spirituală și religioasă are pentru tine Crăciunul?

În urmă cu 30 de ani făceam parte din corul de cameră Astra din Brașov. Într-unul din concertele noastre de Crăciun, susținut în catedrala din Alba Iulia, am avut un fior, o emoție divină profundă... Retrăiesc și azi sentimentul acela în timpul sărbătorilor. Cu trecerea anilor, am realizat că Dumnezeu ne-a oferit Crăciunul ca pe o clipă de liniște, de reflecție, chiar la final de an. Vorbind în general, cred că sărbătoarea asta trebuie să fie mai mult decât o masă plină, niște bonusuri sau motiv de petreceri nesfârșite. După un an de luptă, de încrâncenare, de activitate, de griji și drumuri interminabile, trebuie să-ți faci timp pentru o reflecție vizavi de viața ta, a celor din jurul tău, să simți bucuria familiei, a prietenilor, chiar și a necunoscuților care își pot intersecta destinele cu al tău. Pe scurt, să realizezi că cel mai bun lucru care ți s-a întâmplat vreodată e viața ta!

Ce „înnoiri“dorești să îți aducă noul an în viață, în carieră?

Îmi doresc să mă bucur de... voci! Fie că ele aparțin prietenilor mei, fie că sunt cele de la Vocea României, fie că ele vor veni chiar la Academia de Arte, eu mă voi bucura de fiecare în parte.

Un gând bun, pentru oameni buni, de sărbători…

Dragilor, bucurați-vă de Crăciun, de orice cadou, cât de mic! Bucurați-vă de fiecare provocare pe care v-o oferă viața și anul care vine să vă fie plin de experiențe fabuloase!