Pălăria este un gest afirmativ
Corina Leca, zisă în viața civilă și „The Foxy Lady“, este „wild mind under the hat“, iar simbolul pe care și l-a ales chiar ea este vulpea. „Pălăria e ca vulpea, este foarte seducătoare și isteață, înțeleaptă. Așa sunt și clientele mele; sunt femei fabuloase, foxy ladies!“
Într-o neguroasă iarnă a negurosului deceniu 8, vedeam cu ochi de copil transformarea unei ființe în strălucitoarea My Fair Lady. Momentul din film în care Eliza apare la Ascot cu uluitoarea ei pălărie albă a făcut clară pentru mine transformarea și mi-a arătat că atitudinea este ceea ce schimbă lumea. Felul cum ea purta această pălărie era dovada vizibilă că Eliza intrase în contact cu ceea ce era ea cu adevărat. De atunci am devenit și eu purtătoare de pălărie, chiar în acel neguros și trist deceniu, în pofida uniformelor, urmăririlor și etichetărilor.
În alt an neguros și pandemic, dar de data asta într-o vară strălucitoare, am dat cu ochii de pălării cum nu mai văzusem pe aici, pălării „adevărate“, pline de fantezie, cu un croi îndrăzneț, foarte elegant și bine propor ționat. În „vitrina designerilor independenți“de la Yokko, pălăriile DeCorina Hats Millinery au strălucit și au întors capete. Așa am ajuns s-o cunosc pe creatoare, Corina Leca, și am vizitat-o la atelierul ei din București, o casă veche, cu un turn… ca o pălărie.
Ce înseamnă cuvântul millinery
„Este un termen care se folosește mai mult în Anglia și în Australia. Numele vine de la Milano, de unde soseau în întreaga Europă, deci și în Anglia, tot felul de pasmanterii, flori, pene, fructe, accesorii care împodobeau pălăriile. Există un cod special în arta de a crea pălării Millinery: nu se folosește lipici, toate accesoriile sunt cusute. În Anglia există distincția între hatter – cel care formatează pălării și care, de obicei, este bărbat (inclusiv pentru că utilajele respective cer forță fizică) – și milliner – femeia care creează pălăriile decorate bogat și/sau creează head-pieces, fascinators, tot felul de accesorii fanteziste pentru cap.
Eu sunt și una, și alta: formatez pălării și le decorez.
Mie îmi place și că Millliner rimează cu Millionaire și este un nume bun pentru un business“, zâmbește Corina.
Între tine și pălărie trebuie să fie o atracție
Atelierul este fascinant, dar cred că nimeni nu poate rezista tentației care pândește în hol, unde Corina a expus o mulțime de prototipuri de pălării create de ea de-a lungul timpului. Nici nu mai știu câte am probat, și m-au atras încă și mai multe: o lume întreagă de forme și dimensiuni. Boruri largi, boruri înguste, culori sobre, pastelate sau intense, fascinatoare fix pe vârful capului, turbane în culori extravagante, sugestii orientale și chiar mongole, o caschetă cu trimiteri militare și alte câteva caschete fancy de călărie. Nu mai văzusem în același loc o așa o bogăție de modele de pălării, de piese noi și cu totul originale, o așa versatilitate și creativitate, o poftă de explorare venind din partea aceluiași autor. Am trecut prin toate modelele, uimită de multe ori cât ce bine se așază pe cap ceva ce de la distanță pare neverosimil, și astfel m-am convins „pe capul meu“că arta pălărierului este extrem de complexă, implică o știință a echilibrului, fizică, arhitectură, sculptură, multă îndemâ
nare, gust și intuiție în alegerea accesoriilor. „ Ai zice că îți pui o pălărie pe cap și devii un personaj, dar, de fapt, personajul acesta este în tine. Pălăriile nu sunt decât pentru oameni autentici. Ele interacționează bine cu oamenii liberi, creativi, care adoră să se cunoască. Oamenii se recunosc în pălărie, ceva din interiorul lor reacționează imediat“, spune Corina.
De unde îți vine pasiunea și știința pentru arta pălăriilor?
Înainte de a fi pălărier, am fost purtătoare de pălării. La primul meu interviu de angajare, pentru assistant manager la o mare companie de publicitate, angajatorul m-a întrebat: „Tu ce vrei de fapt să faci?“. Și eu i-am zis: „Eu vreau să fac pălării“. Aveam 19 ani. Mie părinții îmi spuneau încă din copilărie că sunt „talentată“. Cream, croiam, desenam tot timpul ceva; a fost și un refugiu din lumea gri a anilor ’80 în care mi-am petrecut adolescența. Am fost atrasă și de desen, dar tata mi-a spus că artiștii trăiesc greu și iată-mă la ASE… Am lucrat în marketing hotelier, apoi am avut firma mea de organizare de evenimente, unde făceam scenografii complexe, am făcut și scenografie de film. Artistul a existat totdeauna în mine. În 2017, am făcut un curs de pălării la Dalles Go, cu Cristina Dragomir. Apoi am studiat la London Fashion School și am făcut stagii la mai mulți pălărieri celebri. Acolo, cei mai mulți sunt specializati pe anumite modele; de la Jane Taylor, pălăriera lui Kate Middleton, am învățat cum să fac turbanul. Am deschis atelierul în 2017 și am lansat până acum opt colecții: Warriors 2018, Nutcracker 2018, Streetwise 2018, Plié 2019 și Mărțișor 2020 – ambele prezentate în evenimente din cadrul Săptămânii Modei la New York, The Bucket List 2020, o colecție de mirese, TerraCelestial – o colecție inspirată de cele 12 semne zodiacale.
Am creat peste 300 de modele diferite. Am clienți din toate țările de pe toate continentele. Cel mai mult mi-aș dori să colaborez cu niște magazine din străinătate – aș face și niște serii mici, îmi ușurează munca și-mi permit să creez mai mult. Explorând, învăț foarte multe. O clientă mi-a cerut o pălărie aidoma caschetei Reginei Maria când purta uniforma Regimentului 4 Roșiori și am pornit de la muzeu, ca să recreez piesa și să o fac purtabilă și chiar practică. Materialele pe care le folosesc sunt foarte scumpe, toate, fără excepție, sunt din străinătate, multe 100% naturale și inedite. Utilajele și manopera sunt complexe. Munca mea oricum este complexă, pentru că presupune pe lângă realizarea efectivă de pălării și aspectul acesta al relației cu clientul. Mulți dintre ei nici nu au mai purtat pălării. Trebuie să adaptez schițele la anatomia și stilul persoanei – acum e încă și mai greu, clienții vin cu mască, trebuie să le ghicești trăsăturile.
La ce merge și la ce nu merge o pălărie?
Eu aș găsi la fiecare outfit o pălărie care să se potrivească! Dacă outfitul este foarte bogat ornamentat, pălăria va fi mai mică și discretă, dacă este mai puțin semnificativ outfitul, pălăria îl poate scoate din anonimat. Am întâlnit însă de curând pe cineva care avea un păr atât de spectaculos, încât realmente nu aș pune nimic pe capul lui!
Sunt oameni care nu pot să poarte pălării?
Cei care sunt foarte departe de ei. E o chestiune de atitudine și nu o chestiune de anatomie. Eu am o pălărie pentru fiecare om, dar ea trebuie să rezoneze cu ceva din tine.