Plan­te lu­mi­noa­se

Ace­as­tă gră­di­nă olan­de­ză își are punc­tul cul­mi­nant toam­na: tu­fe­le, ier­bu­ri­le de­co­ra­ti­ve și plan­te­le anua­le sunt atât de fru­mos com­bi­na­te, încât la fi­e­ca­re pas pu­tem des­co­peri com­po­ziții și aran­ja­men­te noi

Gradina Mea de Vis - - Sumar -

Ace­as­tă gră­di­nă olan­de­ză își are punc­tul cul­mi­nant toam­na: tu­fe­le, ier­bu­ri­le de­co­ra­ti­ve și plan­te­le anua­le sunt atât de fru­mos com­bi­na­te, încât la fi­e­ca­re pas pu­tem des­co­peri com­po­ziții și aran­ja­men­te noi

Cei ca­re cau­tă ce­va de­o­se­bit vor fi încântați să va­dă gă­di­na lui Jaap de Vri­es și a soți­ei sa­le, Ma­ria. Re­fu­gi­ul ver­de es­te ma­re și ame­na­ja­rea lui a înce­put în 2009. Gră­di­na a pur­tat de la înce­put nu­me­le de „Ja­kob­stu­in“, du­pă nu­me­le de bo­tez al pro­pri­e­ta­ru­lui.

Pro­pri­e­ta­rul gră­di­nii s-a in­spi­rat pen­tru „tu­in“(cu­vântul ne­er­lan­dez pen­tru „gră­di­nă“) din aran­ja­men­te­le de pre­rie și din gră­di­na „Le Jar­din Plu­me“din Ro­uen (Nor­man­dia). „Su­pra­fețe­le mari pe ca­re cresc ier­buri de­co­ra­ti­ve și tu­fe cu as­pect săl­ba­tic m-au fas­ci­nat la fel de mult ca sti­lul na­tu­ral al lui Pi­et Ou­dolf, cu­nos­cu­tul ar­hi­tect pei­sa­gist olan­dez“, spu­ne Jaap de Vri­es.

Ast­fel că în „Ja­kob­stu­in“plan­te­le se îmbi­nă ar­mo­ni­os une­le cu alte­le. „Pen­tru ace­as­tă gră­di­nă, în ca­re nu se află gar­duri vii, tran­da­firi și plan­te căță­ră­toa­re, nu am fă­cut ni­ci­un fel de plan de­ta­liat“, po­ves­tește gră­di­na­rul pa­si­o­nat mo­dul în ca­re a pro­ce­dat în spați­ul ver­de. În schimb, a fost foar­te atent la struc­tu­ri­le plan­te­lor și la for­me­le frun­ze­lor și flo­ri­lor. Între timp, ima­gi­nea de an­sam­blu a stra­tu­ri­lor șer­pu­i­te pa­re o pic­tu­ră reuși­tă. Pro­pri­e­ta­rul gră­di­nii pri­vește, de pe alei­le de ga­zon, di­fe­ri­te­le per­spec­ti­ve ca­re se des­chid în toa­te di­re­cți­i­le. Mai

im­por­tan­tă de­cât te­o­ria cu­lo­ri­lor es­te pe­tru el com­bi­nația ar­mo­ni­oa­să de spe­cii și soi­uri di­fe­ri­te. Da­că gru­pu­ri­le de tu­fe și ier­bu­ri­le de­co­ra­ti­ve nu ara­tă bi­ne din toa­te un­ghi­u­ri­le, atunci el pu­ne mâna pe caz­ma și mu­tă exem­pla­re­le de­ran­jan­te sau adu­ce alte­le noi. În fe­lul aces­ta, gră­di­na es­te me­reu în schim­ba­re.

La sfârși­tul ve­rii înce­pe pe­ri­oa­da tu­fe­lor târzii, din­tre ca­re amin­tim ochi­ul-bo­u­lui, mi­re­a­sa-soa­re­lui, tros­co­tul, ja­leșul și ru­ji­le (Echi­na­cea). Aces­te tu­fe de­co­re­a­ză gră­di­na ală­turi de cap­su­le­le de se­mi­nțe ale spe­ci­i­lor ca­re înflo­resc de­vre­me, cum es­te Lia­tris, și ală­turi de ier­buri de­co­ra­ti­ve. Des­pre ce­le din ur­mă pro­pri­e­ta­rul gră­dini spu­ne: „Da­că sunt am­pla­sa­te în lo­cul po­tri­vit din strat, ier­bu­ri­le cap­te­a­ză lu­mi­na soa­re­lui și lu­mi­nea­ză lo­cu­ri­le mai întu­ne­ca­te“.

Fap­tul că gră­di­na-pre­rie se dez­vol­tă atât de bi­ne se da­to­re­a­ză și so­lu­lui ni­si­pos. Aces­ta es­te îmbo­gățit pri­mă­va­ra cu puțin cal­car și i se mai adau­gă și câte­va do­ze de ames­tec mi­ne­ral. Plan­te­le nu au ne­voie de îngrășă­mânt su­pli­men­tar. Pri­mă­va­ra de­vre­me, olan­de­zul taie ier­bu­ri­le și tu­fe­le. Se mă­ru­nțește și re­par­ti­ze­a­ză ma­te­ria­lul or­ga­nic obți­nut ast­fel prin­tre plan­te. „Da­că mai sunt go­luri în stra­turi, le um­plu cu Cle­o­me“, spu­ne Jaap de Vri­es. „ Aces­te plan­te fac flori de­li­ca­te până la pri­mul ger.“

„La mar­gi­ne, în mij­loc sau în fun­dal, ier­bu­ri­le de­co­ra­ti­ve sunt mij­lo­ci­tori ex­ce­le­nți în strat. Si­lue­te­le și flo­ri­le de­li­ca­te au un far­mec na­tu­ral“

Va­ri­e­ta­te lu­xu­rian­tă, ce încântă pri­vi­ri­le: în fața ja­leșu­lui (Eu­pa­to­ri­um) ca­re crește dis­cret în fun­dal se îna­lță ver­bi­ne înal­te (Ver­be­na bo­na­ri­en­sis), ru­ji (Rud­bec­kia) și ochi­ul-bo­u­lui (Ka­li­me­ris ‘Ma­di­va’), ca­re atrag pri­vi­ri­le. Punc­te­le de atra­cție din­tre ele sunt ier­bu­ri­le de­co­ra­ti­ve, pre­cum Sti­pa te­nu­is­si­ma de 70 cm înă­lți­me, Pen­ni­se­tum și Ca­la­ma­gros­tis bra­chy­tri­cha

Jaap de Vri­es își îngri­jește cu dra­gos­te aran­ja­men­te­le. Îi pla­ce gal­be­nul cald al ru­ji­lor (Rud­bec­kia tri­lo­ba), o va­ri­e­ta­te stu­foa­să, dar cu viață scur­tă din Ame­ri­ca de Nord, ca­re se înmu­lțește sin­gu­ră în gră­di­nă

Ja­leșul cu flori de­se (Sta­chys ‘Hum­me­lo’) – aici ală­turi de mi­re­a­sa-soa­re­lui cu flori por­to­ca­lii (He­le­ni­um) și șo­pârliță can­de­la­bru (Ve­ro­ni­cas­trum) – es­te atră­gă­tor și du­pă pe­ri­oa­da de înflo­ri­re din iu­lie-sep­tem­brie. Pen­ni­se­tum (Pen­ni­se­tum alo­pe­cu­roi­des) es­te o spe­cie fru­moa­să și ușor de îngri­jit, po­tri­vi­tă pen­tru gră­di­na de toam­nă

Sce­nă per­fec­tă: soa­re­le de di­mi­neață mângâie spi­ce­le pu­foa­se și ar­gin­tii ale ier­bii Ca­la­ma­gros­tis bra­chy­tri­cha, de 1 m înă­lți­me, dar și flo­ri­le vi­o­le­te ale ver­bi­nei înal­te (Ver­be­na bo­na­ri­en­sis)

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.