OANA BARBONIE

Un lucru valoros învățat la Erasmus în Polonia. Să dau timp oamenilor să se prezinte și să las deoparte ce-mi inspiră la prima vedere gesturile, vorbele, hainele lor. Țin minte când i-am zis Laviniei, cu care plecasem cu bursa în Varșovia, că e un rapper periculos în bucătăria căminului. Avea lanțuri, creastă, tatuaje. L-am cunoscut între timp ca fiind un drăguț, la doctorat, hotărât să devină profesor odată întors în Slovacia.

Ce-ți place cel mai mult la jobul de la Școala9? Că ne-am propus să fie un spațiu unde să colaborăm cu adolescenți pe foto sau ilustrație. Chiar mi-a zis o puștoaică de liceu că i se pare tare frumos cum noi ne numim Școala9, dar față de școala la care merge ea, noi nu-i spunem că arta ei nu duce nicăieri. Ci din contră.

A fi adult înseamnă ... Să fii persoana de care aveai nevoie când erai copil (auzită la Brad Montague, autor). De asta mă cresc pe mine cu mai multă empatie, încerc să ascult mai bine – nu cu intenția de a răspunde, ci cu aceea de a-l înțelege pe cel de lângă, să fiu un om bun, să-i ajut pe alții să crească, să-mi ud cele trei plante.

Ce teme ți-ai dat pentru 2019? Să-mi dau timp după fiecare proiect, ca să-mi mulțumesc că l-am dus la capăt. E OK să ne și epuizăm în ceea ce am descoperit că iubim, dar este OK și să ne dăm liber, să îndosariem ce am făcut până acum ca să vedem de unde o luăm din loc. Și să încerc viața cu aproape #zerowaste.