IUBIREA NU NA{TE MON{TRI.

DEBUTUL ÎN LUNGMETRAJ AL LUI MARIUS OLTEANU, Mon[tri., e o poveste emoţionantă despre un cuplu sfâşiat între iubirea faţă de celălalt (soţul descoperă că e gay), nevoia de a fi onest cu sine şi prejudecăţile societăţii. Fermitatea titlului – remarcaţi punctul – e în contrast cu înţelegerea pe care filmul o are faţă de amândoi eroii. Iar spectatorului i se rupe sufletul pentru ei şi odată cu ei – lucru rar într-un film românesc.

JUDITH STATE

E multă delicateţe \n film, \ncepând de la cum se poartă eroii unii cu alţii şi terminând cu modul \n care e spusă povestea. Crezi că avem nevoie de delicateţe?

Mă bucur că spui asta, şi eu simt la fel. Cred că am avut şi vom avea întotdeauna nevoie de delicateţe, fie că vorbim despre relaţiile de iubire, de prietenie sau de lucru pe care le avem. Grija – să ai grijă de cineva, de sentimentele cuiva şi să simţi, la rândul tău, că eşti ocrotit – e ceva pe cât de simplu, pe atât de împlinitor, dar, în ciuda faptului că ne e realmente la îndemână, pare că o uităm. Cred că absolut totul ar fi complet diferit dacă doar am fi atenţi, dacă am avea grijă. Începând cu detaliile cele mai mărunte, cu privitul în ochi, cu ascultatul, cu observatul.

Ce crezi că mai lipseşte din relaţiile interumane de azi?

Cred că, deşi trăim în era comunicării, când absolut toate căile de dialog virtual sunt parte integrantă a modului nostru de viaţă, comunicarea a devenit – prin însăşi abundenţa platformelor de socializare, care hrănesc o iluzie a conectării la celălalt – extrem de superficială. Am senzaţia că, de atâta comunicare, nu mai comunicăm, de fapt, deloc! E atât de la îndemână, încât picăm foarte uşor în capcana lui „se poate oricând”. Vedem poze, statusuri, ne parvin câteva informaţii şi avem o falsă senzaţie de conectare, iar asta e trist şi periculos. Nu cred că e uşor să găseşti oameni cu care să te conectezi autentic şi cu care să simţi că poţi comunica onest, nu e uşor nici să fii sincer şi să te arăţi ca atare, şi simt că ele se tot întâlnesc, se întrepătrund: comunicarea, sinceritatea şi, cum spuneam mai sus, grija.

Cât de mare crezi că e compromisul să rămâi cu cineva pe care-l iubeşti, dar cu care fizic nu mai poţi fi intim?

Iubirea se manifestă în atâtea feluri, ia atâtea forme ... Cea fizică e doar una dintre ele şi o parte dintr-un întreg extrem de complex. Iar în iubire negociezi constant, mai pui puţin aici, mai iei de acolo, reaşezi, te reaşezi continuu, căci te schimbi continuu – şi la fel şi omul de lângă tine. Pentru mine toate astea nu sunt echivalente cu a face un compromis sau un sacrificiu, care nu cred că au legătură cu iubirea. Nu ştiu, cred că depinde de cât de important e aspectul ăsta pentru fiecare şi de cât de mult cântăreşte în raport cu întregul.

Afişul filmului sugerează că Dana e cea puternică \n cuplu, ea \l susţine pe Arthur. Aşa crezi şi tu? Femeia e prin definiţie mai tare? Dana e mai puternică decât Arthur, da, însă nu consider că e o regulă generală ca femeia să fie mai puternică decât bărbatul. Cred că suntem cu toţii în toate felurile şi, când avem şi noroc, complementari în cel mai frumos mod.

Înaintea referendumului despre familia tradiţională, cineva a publicat un serial pe Facebook despre gay-i iluştri, inclusiv cu oameni (şi din România) care nu şi-au făcut coming out-ul. Filmul vostru pledează \nsă pentru respectarea dreptului fiecăruia de a fi cum consideră fără a ieşi cu pancarte \n stradă, iar asta mi se pare cel mai bun mesaj de toleranţă. Tu ce crezi?

Chiar dacă idealizez, cred că am putea să coexistăm, să ne intersectăm şi să relaţionăm fără să ne facem rău, dacă ne-am permite să privim dincolo de ego, de convingeri împrumutate sau cărate cu noi de-o viaţă, pe care le confundăm cu noi înşine. Dacă ne-am uita pur şi simplu la cei din jurul nostru, încercând să privim lumea şi de la fereastra lor, empatizând, încercând măcar un pic să îi înţelegem şi,prin asta,să ne înţelegem pe noi înşine ceva mai bine. Cred că asta ar deschide drumul către toleranţă.

Față în față: protagoniștii unui film despre o zi, posibil ultima, din viața unui cuplu de lungă durată.