ILINCA PRISĂCARIU

Cea mai ridicolă superstiție?

Nu știu dacă se încadrează la superstiții, dar nu știu niciodată ce să fac cu dorințele. Când sufli în lumânări sau vezi o stea căzătoare... Cum faci? Cum alegi dorința AIA? Mă gândesc mult prea mult și ajunge să fie ceva random. După, mă simt stângace. Ca și cum am greșit ceva ce nu mai pot repara niciodată.

Cu cine ai trăit cea mai fericită zi?

Cu cineva foarte cool,care a venit după mine într-o deplasare (vreo 300 de km), doar ca să stăm o noapte împreună. Apunea soarele. Stăteam la geam în camera de hotel, în halate de baie și fumam. În piața de lângă era un concert simfonic. Aveam vedere fix spre scenă. Era, practic, cea mai tare lojă din lume. Nu mai simțisem așa ceva niciodată. Era un sentiment foarte pur. Simțeam că pot să pun degetul și să zic „da, e fericire”. Cineva bătuse atâta drum doar ca să petreacă niște timp cu mine. Atât de simplu.

Ce înseamnă să fii adult?

Încă nu știu. E un mare rollercoaster. Învăț să-mi placă. Am momente în care mă bucur de călătorie, deși mi-e frică de suișuri și coborâșuri. Cred că a fi adult e o responsabilitate mare față de propria persoană. Doar dacă ești responsabil cu tine poți fi și în alte situații. Cum te privesc bărbații, din perspectiva profesiei? Primul lucru pe care l-am auzit de la bărbați (mai ales din industrie) atunci când m-am hotărât să dau la Regie a fost: „Ce să cauți tu acolo? E foarte greu pentru o femeie”. Și m-am enervat. Nu înțelegeam de ce vor ei atât de tare să mă convingă că locul meu nu e acolo. A fost mai amuzant când am început să aud femei spunând asta. E greu oricum, dar mai greu e să smulgi din rădăcini o mentalitate nefericită. Locul meu e acolo unde vreau eu să fie. Punct.