Deva și împrejurimile ei
Însăși natura, cu Mureșul său bătrân ce curge și încă sculptează Munții Orăștiei, Munții Poiana Ruscă și Munții Metaliferi, a făcut ca acest meleag să fie iubit încă de pe timpul dacilor, apoi al romanilor. Ei îl considerau vamă, noi poartă către munți; ei îl aleseseră ca bun punct de observație, noi urcăm cât mai sus pentru cele mai frumoase priveliști.
CETATEA DEVEI
Și, dacă tot urcăm, hai să ne cocoțăm la Cetatea Devei, una dintre cele mai importante fortificații medievale de la noi. Că alegem liftul (dinspre stadion) sau scările (dinspre centru), vom ajunge în vârful dealului, la 378 de metri altitudine, de unde strămoșii noștri observau Valea Mureșului, parte din celebrul drum al sării.
Chiar dacă spațiul a fost locuit cu un mileniu înainte de a fi construită, cetatea așa cum o vedem azi a luat naștere în secolul al XIII-LEA. Rolul principal a fost de apărare, dar era așa de frumoasă, că a fost transformată imediat în locuință pentru voievozi, principi și conți, printre care regele Carol Robert de Anjou, Iancu de Hunedoara, familia Corvinilor, principele Gabriel Bethlen.
Cu o istorie tumultuoasă, înflorind și decăzând odată cu fiecare conducător (în timpul răscoalei din 1784, chiar și
nobilii s-au ascuns aici și de aceea Horea, Cloșca și Crișan au atacat-o), Cetatea Devei nu și-a pierdut din farmec. L-a cucerit chiar și pe împăratul Francisc I care, în timpul unei vizite în regiune, a decis să o refacă. Dar, după 12 ani de lucrări, o explozie din magazia cu praf de pușcă a distrus din nou o parte din fortăreață – se întâmpla în 1849, în vremurile lui Avram Iancu, când cetatea tocmai fusese ocupată de honvezi. Așa a rămas până în 2013, când a fost inclusă într-un mare program de restaurare, care a reușit să-i redea măcar în aparență strălucirea de odinioară.
TIP: Acordă-i cetății două ore și explorează fiecare intrare.
ARBORETUM SIMERIA
Câți dintre noi s-au oprit, în drum spre/de la Deva, în Simeria? Dar câți au părăsit drumul principal ca să meargă spre Valea Mureșului? Ei bine, acolo, chiar în oraș, există un parc dendrologic unic în România. E o adevărată oază de relaxare. Spațiul era parcul Castelului Gyulay, făcut pe la 1700, cu specii aclimatizate din toată lumea. Din cauza contextului istoric, a fost abandonat mulți ani. Apoi a intrat în atenția specialiștilor, deoarece a păstrat numeroase exemplare încă din acele vremuri. La mijlocul anilor 1900, s-a înființat o stație de cercetare, iar parcul a fost reamenajat, păstrând stilul englezesc. În 1995 a devenit rezervație, iar în 2000 arie protejată. Astăzi, Arboretumul Simeria este cel mai vechi parc dendrologic din țară și are cea mai bogată varietate de arbori locali și exotici aclimatizați: peste
2.150 de specii pe 70 de hectare. Astfel, rezervația e printre cele mai mari de pe continentul nostru, dar și din lume. Arborii și plantele provin din Europa, America de Nord, Asia și Africa, iar într-o plimbare vei descoperi, prin intermediul plăcilor informative, numele și originea fiecăruia.
TIP: Rătăcește-te pe potecile parcului și găsește lianele.
CASTELUL HUNIAZILOR
La doar 17 km de Deva găsim unul dintre cele mai aspectuoase castele de la noi – și printre cele mai vizitate.
Deși considerat un important monument de arhitectură gotică, el nu păstrează forma originală: la restaurări, fațada dinspre oraș a fost refăcută și s-a adăugat un turn de supraveghere pentru a da un plus de atractivitate castelului. Rămâne totuși fortăreața lui Matei Corvin, cel mai faimos rege al Ungariei Medievale, pe care a condus-o înfloritor timp de 32 de ani. Odată ce treci podul peste valea ce era odată plină cu apă, s-ar putea să ai norocul să fii întâmpinată de un cavaler
medieval cu barba albă și lungă, care să te treacă pragul spre cei 600 de ani scurți peste castelul grandios ridicat în secolul al Xv-lea de către Iancu de Hunedoara. Modificat de fiecare proprietar pe care l-a avut, castelul s-a adaptat în funcție de confortul fiecăruia, dar și ținând cont de necesitățile vremurilor tulburi – a fost întărit cu ziduri groase și înalte împotriva inamicilor. Doar galeria și donjonul au rămas neschimbate încă de la început.
TIP: Nu rata fântâna săpată în 15 ani de cei trei prizonieri turci ai lui Iancu de Hunedoara.
CETĂȚILE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
Cum treci valea, urci direct către împărăția dacilor, spre cele șase fortărețe ridicate între secolul I î.h. și secolul I d.h. pentru protecția împotriva cuceririi romane: Sarmizegetusa Regia, Luncani-piatra Roșie, Costești-blidaru, Costeșticetățuie, Căpâlna și Bănița. Construite prin tehnica murus dacicus, sunt adevărate vestigii moștenite de la strămoșii noștri. Cea mai reprezentativă și mai turistică este Sarmizegetusa Regia, devenită cel mai important centru politic, militar și religios. Împărțită în trei zone – așezarea civilă, cetatea și zona sacră –, a fost transformată de regele Decebal în nucleu al sistemului defensiv; aici erau aduse toate bogățiile confiscate după luptele câștigate. TIP: Mergi pe Via Sacra spre calendarul solar și descoperă cel mai mare sanctuar dacic construit vreodată.
LACUL CINCIȘ
Dacă îți dorești relaxare totală, o priveliște de vis, sporturi nautice și pescuit ori, de ce nu, dacă ești în căutarea poveștilor de groază, la nici zece kilometri de Castelul Huniazilor vei ajunge la Lacul Cinciș, unul dintre cele mai mari lacuri din Transilvania.
Este un punct turistic important al județului, ținând loc de litoral.
Lacul a fost creat artificial în anii ’60, inundând cinci așezări vechi. De aici au luat naștere diverse mituri, pornind de la distrugerea bisericilor și inundarea cimitirelor satelor. Se spune că lacul e bântuit de spirite, că e blestemat, că animalele nu se apropie de apa lacului și că pe fundul lacului trăiesc balauri. Turiștii însă nu par deranjați atunci când aleg să înoate. TIP: Cazează-te la camping pentru un weekend de vis.