MINIGHID de be­ne­fi­cii

Ioana - - Tu și Lumea -

Se­mi­nțe­le re­pre­zin­tă un nu­cleu în ca­re sunt con­cen­tra­te tot ce are mai bun o plan­tă, prin ele se asi­gu­ră per­pe­tua­rea spe­ci­ei. Co­nțin ener­gii uriașe cu po­te­nțial de su­sți­ne­re a să­nă­tății omu­lui. De ace­ea, pro­fi­tă de ele, in­clu­de-le zil­nic în re­gi­mul tău ali­men­tar și la­să vi­ta­mi­ne­le, mi­ne­ra­le­le, pro­tei­ne­le, ulei­u­ri­le ese­nția­le și en­zi­me­le în sta­re la­ten­tă să te aju­te.

FLOAREA-SOA­RE­LUI

Cu un gust in­con­fun­da­bil, să­mânța co­nți­ne une­le din­tre ce­le mai să­nă­toa­se sub­sta­nțe nu­tri­ti­ve. Es­te bo­ga­tă în vi­ta­mi­na E, un ad­ju­vant în pre­venția bo­li­lor de ini­mă, ca­re are ca­pa­ci­ta­tea de a re­du­ce co­les­te­ro­lul și tri­gli­ce­ri­de­le. Pli­nă de an­ti­o­xi­da­nți, gră­si­mi ne­sa­tu­ra­te, fi­er, mag­ne­ziu, fos­for și cu­pru, pro­te­je­a­ză ce­lu­le­le de efec­te­le ra­di­ca­li­lor li­beri. În plus, aju­tă la fun­cți­o­na­rea glan­dei ti­roi­de, re­gle­a­ză gli­ce­mia și fa­ce pi­e­lea să ra­di­e­ze de fru­mu­sețe și pros­peți­me.

PO­RUMB

Chiar da­că pre­fe­răm flo­ri­ce­le­le, ele nu sunt foar­te să­nă­toa­se. În schimb, o ca­nă cu boa­be de po­rumb dul­ce asi­gu­ră 10% din ne­ce­sa­rul zil­nic de car­bo­hi­drați și 17% din po­rția de fi­bre. Bo­ga­te în pro­tei­ne, so­diu, gră­si­mi ese­nția­le ome­ga 3 și aci­zi grași ome­ga 6, boa­be­le gal­be­ne sunt asi­mi­la­te ime­diat de or­ga­nism, fă­ră a avea o can­ti­ta­te ma­re de ami­don. De ase­me­nea, ce­re­a­la are mul­te vi­ta­mi­ne

E, K, B6 și ri­bo­fla­vi­nă. Ori­gi­nar din Ame­ri­ca Cen­tra­lă, po­rum­bul to­ni­fi­că spli­na, pan­cre­a­sul și sto­ma­cul, având pro­pri­e­tăți di­u­re­ti­ce și an­ti­dis­pep­ti­ce.

DOVLEAC

De­li­ci­oa­se­le se­mi­nțe­le co­nțin cur­cu­bi­ta­cin, o sub­sta­nță ca­re pro­te­je­a­ză pros­ta­ta. Ja­po­ne­zii le con­si­de­ră foar­te hră­ni­toa­re de­oa­re­ce în com­po­ziția lor in­tră gră­si­mi, vi­ta­mi­ne, mi­cro­e­le­men­te, prin­tre ca­re și zinc, un mi­ne­ral de­fi­ci­tar la mu­lți oa­meni, ca­re sta­bi­li­ze­a­ză ni­ve­lul za­hă­ru­lui din sânge, re­gle­a­ză me­ta­bo­lis­mul, pre­vi­ne os­te­o­po­ro­za și sti­mu­le­a­ză sis­te­mul imu­ni­tar. Se­mi­nțe­le sunt re­co­man­da­te per­soa­ne­lor cu afe­cți­uni he­pa­ti­ce, car­di­o­vas­cu­la­re, fe­mei­lor însăr­ci­na­te și co­pi­i­lor.

MAC

Se­mi­nțe­le au cre­at o ade­vă­ra­tă con­tro­ver­să acum câți­va ani, când o au­to­ri­ta­te eu­ro­pe­a­nă aver­ti­za asu­pra efec­te­lor opi­u­lui, deși ex­pe­rții de pe con­ti­nent au re­cu­nos­cut că au fost ra­por­ta­te ex­trem de puți­ne ca­zuri du­pă con­sum. Som­no­le­nța es­te una din­tre pro­ble­me de­oa­re­ce ma­cul co­nți­ne mor­fi­nă. Ori­cum, prin pro­ce­sa­re ter­mi­că, se dis­trug sub­sta­nțe­le opi­oi­de. Ma­cul e bo­gat înde­o­se­bi în man­gan și cal­ciu. Din sem­ni­nțe se poa­te fa­ce o pas­tă în ames­tec cu lap­te și ze­a­mă de lă­mâie, be­ne­fi­că pen­tru tra­ta­rea ar­su­ri­lor su­per­fi­cia­le ale pi­e­lii, cal­mând du­re­rea și iri­tația. În Aus­tria și Unga­ria, se­mi­nțe­le sunt foar­te apre­cia­te, fi­ind fo­lo­si­te în pre­pa­ra­rea di­ver­se­lor mâncă­ruri tra­diți­o­na­le și a ce­le­bru­lui ștru­del.

SCHINDUF

Nu es­te cul­ti­vat tra­diți­o­nal la noi în ța­ră, dar es­te întâlnit în ju­dețe­le Con­sta­nța și Brăi­la, adi­că în zo­ne căl­du­roa­se. Se­mi­nțe­le se pot cum­pă­ra de la ma­ga­zi­ne­le de pro­fil și se fo­lo­sesc sub formă de pul­be­re. Gri­jă însă: râșni­rea se fa­ce cu foar­te puțin timp înain­te de fo­lo­si­re, ca pro­pri­e­tăți­le se­mi­nțe­lor să se păs­tre­ze. Prin­tre aces­tea se nu­mă­ră: crește­rea ape­ti­tu­lui și a se­creți­ei de suc gas­tric, scă­de­rea co­les­te­ro­lu­lui și echi­li­bra­rea gli­ce­mi­ei.

PIN

Deși pot pro­du­ce o tul­bu­ra­re a gus­tu­lui ca­re du­re­ză chiar și câte­va zi­le, se­mi­nțe­le de pin sunt be­ne­fi­ce or­ga­nis­mu­lui da­to­ri­tă mul­ti­tu­di­nii de sub­sta­nțe nu­tri­ti­ve pe ca­re le co­nțin.

Aci­zii grași ome­ga 3 și ome­ga 6 pro­te­je­a­ză ini­ma, iar vi­ta­mi­na E are un efect an­ti­o­xi­dant. Be­ta­ca­ro­te­nul are gri­jă de ochii tăi și, în com­bi­nație cu lu­tei­na, pre­vi­ne anu­mi­te afe­cți­uni ocu­la­re, cum ar fi ca­ta­rac­ta. Se­mi­nțe­le sunt un re­me­diu ex­ce­lent pen­tru ane­mie da­to­ri­tă can­ti­tății mari de fi­er, iar vi­ta­mi­na C aju­tă la crește­rea re­zis­te­nței or­ga­nis­mu­lui în fața bo­li­lor.

IN

Con­su­ma­te înain­te de ma­să, di­mi­nue­a­ză sen­zația de foa­me, de ace­ea fac par­te din mul­te di­e­te. Cu toa­te aces­tea, doc­to­rii re­co­man­dă pre­cauții din cau­za efec­tu­lui la­xa­tiv pe ca­re îl au. Se­mi­nțe­le de in scad co­les­te­ro­lul, su­bția­ză sânge­le, pot re­du­ce ten­si­u­nea ar­te­ria­lă și co­nțin aci­zi grași ca­re împi­e­di­că pi­er­de­rea ma­sei osoa­se.

CHIA

Se bu­cu­ră de o po­pu­la­ri­ta­te in­cre­di­bi­lă da­to­ri­tă ca­li­tăți­lor ei. Se­mi­nțe­le de chia co­nțin de cinci ori mai mult cal­ciu de­cât lap­te­le, de trei ori mai mu­lți an­ti­o­xi­da­nți de­cât fruc­te­le de pă­du­re și de do­uă ori mai mult po­ta­siu de­cât ba­na­ne­le. Am zi­ce că sunt se­mi­nțe-mi­nu­ne. Aju­tă la to­ni­fi­ca­rea mus­cu­la­ră, țin de foa­me, re­duc in­ten­si­ta­tea unor du­reri, spre exem­plu ar­ti­cu­la­re, și au ca­pa­ci­ta­tea de a ab­sor­bi sub­sta­nțe­le to­xi­ce din or­ga­nism, pre­venind astfel afe­cți­u­ni­le apa­ra­tu­lui di­ges­tiv. Te poți bu­cu­ra de chia în com­bi­nații cu alte ce­re­a­le, la mi­cul de­jun, în mânca­rea gă­ti­tă sau pre­să­ra­te în sa­la­tă.

SU­SAN

Co­nți­nu­tul ma­re de ulei (pes­te 65%) fa­ce din se­mi­nțe­le de su­san un tra­ta­ment an­tia­ne­mic și la­xa­tiv. În vre­mea ro­ma­ni­lor, su­sa­nul era fo­lo­sit pe post de le­ac în bo­li res­pi­ra­to­rii, in­fe­cții uri­na­re sau ma­la­dii le­ga­te de sis­te­mul di­ges­tiv. Vi­ta­mi­ne­le B, D, E, F și pro­tei­ne­le aju­tă la bu­na fun­cți­o­na­re a or­ga­nis­mu­lui. În plus, sunt be­ne­fi­ce pen­tru păs­tra­rea ti­ne­reții și fer­mi­tății pi­e­lii.

Ate­nție! Su­sa­nul poa­te pro­vo­ca aler­gii, așa că se re­co­man­dă con­su­mul lui cu pru­de­nță.

MUȘTAR

Re­du­când ca­re­nțe­le de vi­ta­mi­ne și mi­ne­ra­le din or­ga­nism, boa­be­le de muștar se pot con­su­ma ca ata­re sau pi­sa­te. Da­to­ri­tă trip­to­fa­nu­lui, o sub­sta­nță pre­cur­soa­re a se­ro­to­ni­nei, ali­nă du­re­ri­le de cap, dar și simp­to­me­le me­no­pau­zei. Aju­tă di­ges­tia prin pro­du­ce­rea de suc gas­tric și a se­creți­i­lor bi­lia­re. Stu­dii re­cen­te au ară­tat că boa­be­le de muștar gal­ben pot pre­ve­ni apa­riția bo­lii Alzhei­mer.

CAI­SĂ

Mi­e­jii, sa­vu­rați înde­o­se­bi de co­pii, sunt bo­gați în sub­sta­nțe ce aju­tă în tra­ta­rea unor pro­ble­me res­pi­ra­to­rii ca ast­mul, bro­nși­ta, tu­sea etc. În plus, sâmbu­re­le de cai­să es­te bun pen­tru me­mo­rie da­to­ri­tă fos­fo­ru­lui. Cu toa­te aces­tea, do­za ma­xi­mă pe zi nu tre­bu­ie să de­pășe­as­că 6-8 sâmburi, pen­tru că de­vin ex­trem de to­xici pen­tru or­ga­nism.

RO­DIE

Deși mu­lți păs­tre­a­ză doar su­cul ro­di­ei, se­mi­nțe­le se do­ve­desc a fi o sur­să foar­te bu­nă de vi­ta­mi­ne, mi­ne­ra­le și fi­bre. Ele întă­resc sis­te­mul imu­ni­tar, pre­vin apa­riția bo­li­lor car­di­o­vas­cu­la­re sau dia­be­tu­lui și re­vi­ta­li­ze­a­ză pi­e­lea. De alt­fel, ulei­ul ex­tras din se­mi­nțe­le de ro­die e fo­lo­sit în in­dus­tria cos­me­ti­că la pro­du­ce­rea mul­tor cre­me ca­re re­dau elas­ti­ci­ta­tea te­nu­lui, având un efect an­ti­in­fla­ma­tor.

STRU­GURI

Se­mi­nțe­le de stru­guri ne­gri sau roșii, căci nu­mai des­pre ele e vor­ba, sunt be­ne­fi­ce or­ga­nis­mu­lui. Ele nu se con­su­mă ca ata­re întru­cât nu pot fi di­ge­ra­te de or­ga­nism. De ace­ea, se usu­că și se râșnesc până se obți­ne o pul­be­re, ca­re va fi păs­tra­tă în re­ci­pi­en­te închi­se er­me­tic. Bo­ga­te în vi­ta­mi­ne, cal­ciu, mag­ne­ziu, fi­er, fos­for, po­ta­siu, si­li­ciu, zinc, cu­pru, iod, flu­or, se­le­niu, fi­bre, ulei, en­zi­me, ami­noa­ci­zi, an­ti­o­xi­da­nți și acid ci­tric, aces­tea re­gle­a­ză co­les­te­ro­lul, înce­ti­nesc pro­ce­sul de îmbă­trâni­re, re­zol­vă pro­ble­ma re­te­nți­ei de apă, cresc re­zis­te­nța sis­te­mu­lui imu­ni­tar și aju­tă în afe­cți­uni gas­tri­ce. Ex­trac­tul se se­mi­nțe de stru­guri poa­te împi­e­di­ca coa­gu­la­rea sânge­lui și nu se ad­mi­nis­tre­a­ză co­pi­i­lor.

CAS­TA­NE

Doar anu­mi­te cas­ta­ne sunt co­mes­ti­bi­le și pen­tru si­gu­ra­nță es­te bi­ne să le cum­peri din su­per­mar­ket. Sunt su­fi­ci­en­te câte­va cas­ta­ne pe zi pen­tru a te bu­cu­ra de be­ne­fi­ci­i­le lor. În plus, pi­u­reul de cas­ta­ne es­te sin­gu­rul ali­ment ca­re du­pă pre­lu­cra­re ter­mi­că își păs­tre­a­ză aproa­pe in­te­gral ca­li­tăți­le iniția­le. Cas­ta­ne­le sunt pli­ne de vi­ta­mi­ne și mi­ne­ra­le ca­re re­vi­ta­li­ze­a­ză or­ga­nis­mul, su­sțin efor­tul in­te­lec­tual și întă­resc pe­reții va­se­lor ca­pi­la­re fra­gi­le. În plus, din cas­ta­ne se obțin di­ver­se de­coc­turi sau ca­ta­plas­me ca­re se fo­lo­sesc ex­tern, în ge­ne­ral pen­tru vin­de­ca­rea ră­ni­lor.

CO­RIAN­DRU

Un con­di­ment fo­lo­sit în mul­te bu­că­tă­rii din lu­me, se­mi­nțe­le de co­rian­dru sunt an­ti­de­pre­si­ve, an­ti­mi­cro­bi­e­ne și an­ti­in­fla­ma­toa­re. Boa­be­le co­nțin vi­ta­mi­ne (A, com­ple­xul B și C), mi­ne­ra­le (po­ta­siu, fos­for, cal­ciu, cu­pru, zinc, mag­ne­ziu), fi­bre și aci­zi (oleic, as­cor­bic, pal­mi­tic etc.), aju­tând la scă­de­rea gli­ce­mi­ei și a ten­si­u­nii ar­te­ria­le, re­gle­a­ză ni­ve­lul co­les­te­ro­lu­lui și aju­tă în tra­ta­rea bo­li­lor di­ges­ti­ve. Ba, mai mult, se­mi­nțe­le re­duc du­re­rea și dis­con­for­tul re­si­mțit în ur­ma in­fe­cți­i­lor uri­na­re. De alt­fel, tot ele ate­nue­a­ză simp­to­me­le men­strua­le și re­gle­a­ză ci­clul.

Se­mi­nțe­le, fruc­te­le de pă­du­re și iaur­tul pot re­pre­zen­ta un mic de­jun co­pi­os ca­re să-ți asi­gu­re ener­gie toa­tă zi­ua.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.