Iași, orașul celor 7 coline
De pe platoul ei aflat în bătaia vânturilor din cele patru zări, capitala Moldovei a stat de veghe de-a lungul timpului și a fost creuzetul celor mai valoroase idei care au schimbat fața României, de multe ori și a lumii.
Recunoști imediat în Iași un oraș al libertății de gândire, al îndrăznelii, curajului, noutății, crescut chiar în pământul fertil al ideilor vechi și bine așezate.
De fiecare dată când am ajuns, Iașiul m-a întâmpinat cu blândețe. Densitate culturală deosebită, straturi de istorie, cu toate astea orașul te învăluie blând, te primește, oferindu-ți adesea câte o revelație. Oamenii sunt și ei bine așezați, au vorba molcomă, dar sunt mândri și vor să știi totul și să spui totul.
ORAȘ AL NOULUI
Există un raport optim între proporțiile fizice ale unui om și proporțiile clădirilor unui oraș, între proporțiile clădirilor însemnate și distanța dintre ele, între locuri complet deschise, cum sunt piețele, și locuri complet închise, cum sunt clădirile. De toate aceste „raporturi de aur“se bucură Iașii, îmi place să cred că mai mult datorită unei înțelepciuni interne a locurilor acestea decât unei sistematizări de fier. A trăi într-un spațiu armonios face parte nu doar din educația estetică a unei persoane, ci și din structura ei profund psihologică. Iașiul este un mediu care subliniază trecerile, incitându-te să te gândești mereu dincolo de aparență, deschizându-ți întrebări și curiozități, un loc al începuturilor. Aici au luat naștere: » prima tipăritură românească – creată de mitropolitul Dosoftei în 1673 (casa lui stă mândră și acum în centrul orașului); » prima reprezentație teatrală în limba română, cu sprijinul lui Gheorghe Asachi (1816); » prima Unire românească – Unirea principatelor, în 1859; » primul teatru evreiesc de limbă idiș din lume, în 1876. Sub conducerea lui Avram Goldfaden, actorii evrei se reuneau sub un șopron din fața teatrului cel mare și jucau piese satirice. Unul dintre cei mai mari admiratori ai talentaților actori evrei era chiar Eminescu, lăudându-i în repetate ori în presa vremii. Avram Goldfaden venise din Ucraina, gonit de ororile, prigoana și pogromurile de acolo, și își propunea să scoată o gazetă. S-a reorientat însă și a adoptat o altă cale de comunicare: teatrul. A pus în scenă spectacole satirice, foarte gustate de publicul de toate felurile și naționalitățile. Destinul a făcut ca Avram Goldfaden să emigreze în Statele Unite – înainte de marele pogrom care, iată, avea să se întâmple și la Iași, iar acolo, în America, Avram a inventat teatrul bulevardier de pe Broadway! Statuia lui se poate vedea acum la Iași.
DRUMURI CU SENS
Toate acestea nu le-am aflat din cărți, ci plimbându-mă! La invitația Agenției de Dezvoltare Regională Nord-est, am cunoscut tradițiile moldave chiar în inima ținutului, la Iași. Aici am beneficiat de ajutorul entuziaștilor ghizi, cei mai mulți studenți sau absolvenți de geografie, istorie sau arhitectură asociați proiectului Iasitravel.ro, coordonat de Mihai Bulai, predecan al Facultățiii de Geografie din Iași. Aceștia organizează șapte trasee tematice ale orașului: TRASEUL UNIRII Pornește de la actualul Palat al Culturii, clădit pe locul unde Curtea Domnească a existat încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, trece pe la Monumentul Unirii, apoi spre clădirea Universității de Medicină și Farmacie, unde s-au pus bazele primei instituții moderne de învățământ superior din România, la 1860, și primul Muzeu de Științe Naturale din țară, loc al desemnării lui Cuza drept candidat la alegerile unioniste. Continuă cu casa lui Mihail Kogălniceanu, care reconstituie atmosfera de epocă, apoi coboară dealul Copou. Mai jos, pe o faimoasă arteră pietonală, se află Muzeul Unirii, fosta reședință a domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Tot aici a fost reședința Regelui Ferdinand I în timpul mutării capitalei României la Iași (1916-1918), unde a fost orchestrată și Marea Unire din 1918. În final: Piața Unirii, unde Hora Unirii se joacă negreșit de fiecare 24 ianuarie, din 1859 până azi. TRASEUL ARTELOR Iașiului i s-a făcut promisiunea de a rămâne Capitală Culturală a României după Unirea de la 1859 și mutarea capitei la București (1862). Cu sprijinul Regelui Carol I, în Iași s-au construit clădiri monumentale, printre care și Palatul Culturii. TRASEUL COMUNISMULUI Turiștii străini sunt foarte atrași de neobișnuitul acestui mod de viață. TRASEUL PELERINULUI Iașiul a fost numit „orașul celor 100 de biserici“(de fapt, sunt 109): bizantine, rusești, baroce, gotice. În trecut, se spunea că, din orice loc te-ai afla în Iași, poți vedea turla unei biserici. Astăzi însă blocurile construite după anii ’70 mai obturează privirea călătorului. Turiștii nu ratează turnul Goliei și nici poveștile cu diaconul Creangă, ori dantelăria unică din piatră de la Mănăstirea Trei Ierarhi. Și din întâmplare dacă te-ai afla în marea Catedrală Mitropolitană, tot nu ai cum să nu-ți dai seama de forța și speranța care cresc organic din suflul pelerinilor care își pun inimile, gândurile, speranțele și uneori disperările la picioarele raclei cu moaștele Cuvioasei Parascheva. TRASEUL EVREIESC Evreii au fost prezenți la Iaşi din vremuri străvechi, iniţial în număr redus, apoi din ce în ce mai mulți, mânați de pogromurile din țările învecinate În Iaşi au fost scrise şi versurile imnului viitorului stat Israel. TRASEUL ROMANTIC se face pe urmele lui Mihai Eminescu. TRASEUL ACTIV – alergare ușoară sau în goana bicicletei, cum preferi.