Ce simte bebelușul

În primul an de viață, puiul de om reacționează cu tot mai mare curiozitate la mediul din jurul său. Acest lucru se datorează și faptului că bebelușul poate percepe și identifica din ce în ce mai mulți stimuli.

Încă din uter, micuțul începe să adune impresii și experiențe. Și, imediat după naștere, nu doar abilitățile fizice și dezvoltarea creierului cunosc o evoluție, ci toate organele sale senzoriale. După nouă luni petrecute în burtică, în exterior totul este complet nou. Și, desigur, dacă ar avea percepția senzorială a unui adult, ar fi absolut copleșit de toți stimulii pe care îi întâlnește. Faptul că, mai întâi, organele senzoriale ale unui copil trebuie să se dezvolte, și numai apoi puiul învață să perceapă, să proceseze și să identifice stimulii, are și o funcție de protecție. Iată care sunt principalele simțuri și cum evoluează ele în timp!

1 AUZUL

Auzul unui copil este deja dezvoltat și funcțional în a 28-a săptămână de sarcină: chiar și în uter puiul reacționează la

Există multe zgomote pe care puiul le aude în uter, pentru că lichidul amniotic are o mare rezonanță. Cele mai puternice sunete care penetrează urechea fătului sunt ale stomacului matern și intestinelor, care pot ajunge chiar și la 85 de decibeli. Sângele care se grăbește în artere produce un zgomot de 55 de decibeli în uter.

stimuli acustici, cum ar fi sunetele de zi cu zi sau muzica. Încă înainte de a-și vedea mama pentru prima dată, el îi memorează vocea, care va deveni în curând sunetul cel mai familiar. În primele zile după naștere, e posibil ca micuțul să audă doar zgomotele puternice – acest lucru este efectul faptului că încă există lichid amniotic în urechea medie. Acesta va dispărea în câteva zile, iar apoi, sunetele vor deveni mai clare.

Etape importante

➔ La 2-3 săptămâni, copilul poate distinge vocea mamei de cea a tatălui;

➔ La 2 luni, îi place să-și asculte propriile sunete (aaa, eee);

➔ De la 3 luni, poate percepe direcția din care vin sunetele;

➔ La 4 luni, vei putea vedea cum își potolește mișcările când este interesat de un sunet anume, de exemplu de o melodie;

➔ După 5 luni, întoarce capul în direcția din care vine zgomotul.

Dintre toate organele senzoriale, urechea este prima care se formează în embrionul uman.

2 VĂZUL

La naștere, ochiul copilului este complet format, dar nu complet dezvoltat; așadar, funcția lui este rudimentară. Fasciculul optic (mănunchiul de fibre nervoase care merg de la ochi înspre creier) este incomplet mielinizat, adică incomplet acoperit de teaca de grăsime izolatoare. Mielinizarea se face mai repede dacă ochiul este expus la lumină. Totuși, lumina puternică, directă nu este recomandată, deoarece ochiul puiului nu se poate adapta, micuțul închizând ochii.

Etape importante

➔ La naștere, copilul poate vedea la o distanță de aproximativ 20 cm (distanța dintre sân, în timpul alăptării, și fața mamei);

➔ După o lună, fixează un obiect strălucitor, viu colorat – de exemplu, o jucărie prinsă de marginea patului;

➔ După 3 luni, observă o acțiune în desfășurare, spre exemplu pregătirea pentru masă;

➔ După 4 luni, îi atrag atenția jucăriile colorate în roșu; o lună mai târziu, cele galbene (față de această culoare își va menține preferința mai mult timp);

➔ După 8-9 luni, poate deja să caute o jucărie ascunsă sub pătură.

Este nevoie de aproximativ șase săptămâni ca puiul să aprecieze distanțele. La început, se poate întâmpla să se uite cruciș. În cazul în care strabismul persistă după vârsta de trei luni, va trebui să-i menționezi acest lucru pediatrului.

5 PIPĂITUL

Funcție a pielii, pipăitul este unul dintre cele mai importante simțuri ale copilului. Sensibilitatea la durere există de la naștere, însă chiar și în uter puiul caută să înțeleagă mediul în care se află, jucându-se cu cordonul ombilical sau folosind placenta ca pernă. Gemenii își dau ghionturi și se ating unul pe celălalt cu mâinile. Dar corpusculii tactili nu se află doar pe piele, ci și pe limbă, astfel explicându-se dusul la gură a oricărui obiect după vârsta de 4-5 luni, fapt ce determină necesitatea ca toate obiectele din jurul copilului să fie perfect curate.

3 MIROSUL

Simțul mirosului joacă un rol important la bebeluș și este pe deplin matur la naștere. De exemplu, îl ajută să găsească sânul mamei imediat după naștere. Chiar și bebelușii prematuri își recunosc mama după miros, încă dinainte de a-i putea identifica trăsăturile faciale. ȘTIAI?

Pentru nou-născuți, limba este cel mai important și mai dezvoltat organ senzorial.

4 GUSTUL

La 8 săptămâni de sarcină, încep să se dezvolte primele papile gustative. Iar în ultimul trimestru al sarcinii, fătul înghite aproximativ 15 până la 40 de mililitri de lichid amniotic la fiecare oră. Astfel, micuțul tău poate avea chiar din viața intrauterină diferite experiențe gustative și distinge între acru, dulce, sărat și amar. Simțul gustului este stimulat în mod constant, deoarece aroma lichidului amniotic se schimbă în funcție de dietă și de starea hormonală a mamei. Din același motiv, copiii alăptați sunt mai toleranți la schimbările de gust – prin intermediul laptelui matern, reușesc să cunoască diferite arome, în funcție de dieta mamei.

Ca simțul tactil să se dezvolte optim, bebelușii au nevoie de mult contact direct cu pielea. Prin urmare, părinții ar trebui să-și îmbrățișeze foarte mult micuții.

Unii copii refuz` s` sug` când corpul mamei degaj` un miros puternic (parfum sau transpira]ie), fapt pentru care aceste mirosuri trebuie evitate.