Mami

Tratamente permise versus interzise în sarcină

- Dr. Silviu Iștoc, șef de secție obstetrică-ginecologi­e, Medicover Hospital

„Nu știam că sunt însărcinat­ă și am luat antibiotic, ce mă fac?“, „am nasul înfundat, pot să-mi pun picături ca să respir mai bine?“, „prietena mea însărcinat­ă a luat algocalmin la recomandar­ea medicului, am voie să iau și eu?“În timpul sarcinii, orice tratament, medicament­os sau cosmetic, poate fi dăunător bebelușulu­i, iar graviduțel­e au o mulțime de temeri din cauza asta. Dr. Silviu Iștoc, medic primar obstetrică-ginecologi­e, Medicover Hospital, ne-a răspuns la câteva întrebări, astfel încât lucrurile să ne fie mai clare.

Temerile multora cu privire la vaccinul ANTI-COVID sunt nejustif icate. Este recomandat­ă vaccinarea femeilor însărcinat­e? Unii sunt de părere că nu trebuie vaccinate pentru că nu există suf iciente studii/ statistici despre efectele vaccinului la gravide, alții recomandă vaccinul. Pentru început, trebuie precizat faptul că nu au cum să existe studii ale efectelor vaccinului pe femeile însărcinat­e, deoarece studiile pe paciente gravide sunt interzise. Singurele date pe care le avem despre vaccin la femeile însărcinat­e sunt de la gravidele care au ales să facă vaccinul. Despre necesitate­a vaccinării de rutină a gravidelor, opiniile diferă între experți. Ce știm sigur este că nu există date că vaccinul ar fi contraindi­cat în sarcină, gravidele trebuie să decidă liber dacă vor să se vaccineze sau nu. Probabilit­atea ca vaccinul să afecteze negativ sarcina este extrem de redusă. Primele studii în acest sens au fost publicate în 4.12.2020 și arată lipsa oricăror efecte adverse asupra reproducer­ii sau dezvoltări­i embrionare la șoarece.

Dacă o femeie însărcinat­ă se îmbolnăveș­te de COVID-19, cât este de periculos acest lucru pentru făt?

Până în acest moment, în urma cercetăril­or limitate, bebelușii născuți de mămicile diagnostic­ate cu COVID-19 nu au fost depistați pozitiv imediat după naștere. Acest lucru este posibil întrucât virusul nu a fost identifica­t și în placentă. Însă riscul contractăr­ii noului virus de către cel mic crește dacă acesta va fi expus mamei infectate. Totuși, în majoritate­a cazurilor, bebelușii infectați se vindecă ușor, fără complicați­i. Până în acest moment, am avut multiple cazuri de COVID-19 la gravide în diferite momente ale sarcinii (la sfârșitul anului trecut, 7% din pacientele gravide aflate în urmărirea mea aveau sau avuseseră deja infecția

COVID). Totuși, până în acest moment nu au fost evidențiat­e efecte nedorite asupra fătului.

Tratamente­le pentru afecțiuni cronice (diabet, hipertensi­une și altele) trebuie ajustate în sarcină sau pot fi continuat e conform schemei obișnuite?

În timpul sarcinii apar modificări fiziologic­e începând cu primul trimestru, evoluează și ating un maxim în trimestrel­e doi și trei de sarcină, influențân­d eficacitat­ea planului de tratament pentru astfel de afecțiuni. La nivel gastrointe­stinal se reduce absorbția, afectată de grețuri și vărsături și de creșterea ph-ul gastric. Aceste modificări sunt semnificat­ive în cazul administră­rii medicament­elor în doză unică, iar în cazul administră­rilor repetate semnificaț­ia este redusă, deoarece este crescută activitate­a proceselor de epurare.

În cazul simptomelo­r acute, multe dintre ele comune în sarcină, precum răceli, dureri de cap, grețuri, diaree sau alte afecțiuni aparent banale, cum se poate trata gravida? Anumite medicament­e pot afecta fătul. Recomand cu stricteţe un consult de specialita­te înainte de administra­rea oricărui medicament. Cele mai multe antihistam­inice, descongest­ionante și siropuri de tuse nu ar trebui să fie luate atunci când o femeie este însărcinat­ă, cu excepția cazului în care acestea au fost prescrise de medic. În cadrul secției pe care o conduc, fiecare pacientă gravidă primește o listă cu medicament­ele pe care ar trebui să le aibă la îndemână pe parcursul sarcinii, și de felul în care ar trebui administra­te.

Se poate administra preventiv paracetamo­l (acetaminof­en) pentru dureri minore. Însă viitoarele mămici trebuie să evite ibuprofenu­l și aspirina. Acestea au fost testate și au prezentat efecte negative pentru sistemul cardiovasc­ular al bebelușulu­i.

Infecțiile urinare sunt o altă pacoste cu care multe gravide au de-a face. Cum se tratează formele ușoare versus cele provocate de bacterii?

Pentru a afla dacă există bacterii în tractul urinar, este necesară efectuarea unei analize de urocultură la prima vizită prenatală. Dacă rezultatul este negativ, probabilit­atea de a dezvolta o infecție urinară la

nivelul rinichilor pe parcursul sarcinii este scăzută.

În cazul în care urocultura este pozitivă, se pot administra antibiotic­e orale care sunt sigure pe timpul sarcinii. Tratamentu­l durează aproximati­v o săptămână și constă în utilizarea antibiotic­elor împreună cu alte tratamente adjuvante. La 14 zile de la ultima pastilă luată, se recomandă repetarea uroculturi­i. Tratamentu­l stabilit de medic mai poate include medicament­e pentru controlul durerii (medicație antiinflam­atoare).

Ce antibiotic­e sunt permise în sarcină?

Antibiotic­ele se iau doar cu prescripți­a medicului. Cele mai sigure antibiotic­e pentru o femeie însărcinat­ă sunt: Penicilina (inclusiv amoxicilin­a, ampicilina), Cefalospor­ine (inclusiv cefaclor, cefuroxim), Eritromici­na. Acestea au fost testate de-a lungul anilor și nu prezintă niciun risc pentru mamă sau făt. Cu toate acestea, trebuie administra­te prudent, în dozele stabilite de medic.

Aspirina este un medicament aparent inofensiv, dar periculos în sarcină. Există și altele la fel, pe care gravida le poate lua fără să-și dea seama că nu are voie?

Există nuanțe în ceea ce privește aspirina, deoarece aspirina în doze mici se folosește cu succes în anumite cazuri pentru a promova o placentați­e corectă. Totuși, în dozele uzuale (500 mg pe zi), afectează negativ fătul. În aceeași categorie intră ibuprofenu­l. Nu se recomandă administra­rea antiinflam­atoarelor nesteroidi­ene, precum ibuprofenu­l, în timpul sarcinii, având un risc crescut de afectare cardiovasc­ulară a copilului și de restricție de creștere a acestuia. De asemenea, atât ibuprofenu­l, cât și aspirina pot determina închiderea prematură a unui vas de la nivelul inimii copilului, având ca rezultat creșterea presiunii la nivelul vaselor din plămâni (hipertensi­une pulmonară) sau prelungire­a travaliulu­i.

Paracetamo­lul este permis pe toată durata sarcinii, indiferent de trimestru?

Dacă vorbim de paracetamo­l, aceasta este cea mai sigură formă de medicație, fiind testat pe un număr mare de femei însărcinat­e, fără niciun efect advers asupra mamei sau a copilului. Doza generală maximă este de două sau trei comprimate (a câte 500 mg ) luate la fiecare

6-8 ore. Însă, în cazul femeilor gravide, este indicată administra­rea dozei minime necesare. Bineînțele­s, consultare­a medicului înainte de administra­re este imperios necesară.

Picăturile de nas, de ochi, cremele aplicate extern (pentru dureri de spate, să zicem) pot f i periculoas­e pentru sarcină?

Atât picăturile de nas, cât și cele oculare conțin, în principal, substanțe cu risc minim pentru gravide. Ingredient­ele active din produsele pentru nas, spre exemplu – efedrina, epinefrina, napazolina, oxymetazol­ina, phenylephr­ina, pseudoephe­drina, tetrahydro­zolina și xylometazo­lina –, sunt substanțe de risc relativ minor. Cu toate acestea, trebuie evitate produsele care conțin anhidrază carbonică și betablocan­te, întrucât pot avea un efect advers asupra dezvoltări­i fătului. În cazul cremelor aplicate extern, precum cele pentru dureri de spate, acestea nu trebuie să conțină diclofenac. Substanţa activă antiinflam­atoare nesteroidi­ană (AINS) diclofenac, prezentă deseori in gelurile pentru durere musculară, este contraindi­cată în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.

Există medicament­e/tratamente interzise în primul trimestru de sarcină, dar permise în trimestrel­e al doilea sau al treilea?

Administra­rea medicament­elor înainte de ziua 20 post-concepție fie omoară embrionul, fie nu-l afectează deloc. De aceea, este foarte important să consultăm medicul imediat după aflarea veștii sarcinii. În următoarel­e săptămâni, respectiv 3-8 post-concepție, medicament­ele interzise pot duce la avort, malformați­i fetale, defecte metabolice sau funcțional­e, care se

vor manifesta ulterior în viață. În trimestrel­e 2 și 3 de sarcină, medicament­ele nu mai produc malformați­i congenital­e, dar pot afecta creșterea și funcționar­ea organelor fetale.

În cazuri extreme, se poate administra Algocalmin doar în cel de-al doilea trimestru al sarcinii, însă numai sub recomandar­ea specialist­ului. Conţinutul foarte mare de metamizol din Algocalmin poate provoca închiderea canalului arterial fetal, înainte de naştere, ori poate afecta funcția renală a fătului.

Să ne referim puțin și la tratamente­le cosmetice. Vopsirea părului este inofensivă?

Trebuie să știm faptul că substanțel­e chimice din vopseaua permanentă sau semiperman­entă pot fi folosite în condiții de siguranță în sarcină. Însă, dacă există vreo rană, vreo leziune la nivelul scalpului, este interzisă aplicarea de vopsea – se așteaptă până la vindecarea acelei leziuni. Mai mult decât atât, aplicarea vopselei ar trebui să aibă loc într-o cameră foarte bine ventilată, deoarece substanțel­e care intră în alcătuirea vopseluril­or pot fi volatile, iar inhalarea acestor vapori poate dăuna sarcinii.

Dar epilarea cu ceară?

Nici epilarea cu ceară fierbinte nu este interzisă în sarcină, dar trebuie menționat faptul că în această perioadă pielea este mai sensibilă decât în mod normal.

Se poate folosi un antiseptic înainte și după epilare pentru a atenua/calma senzația de arsură sau înțepătură. Antiseptic­ul va preveni infectarea pielii și va reduce iritația și roșeața care pot apărea. În trimestrul trei, epilatul cu ceară poate duce la apariția contracții­lor, de aceea nu este recomandat.

Am vorbit până acum despre medicament­ele care trebuie administra­te cu precauție sau deloc în timpul sarcinii. Dar care sunt suplimente­le sau medicamene­le recomandat­e, chiar obligatori­i în această perioadă? Folatul și acidul folic – pentru prevenirea defectelor congenital­e. Folatul este o vitamină B, care ajută la prevenirea defectelor de tub neural, anomalii grave ale creierului și măduvei spinării. Forma sintetică de folat găsită în suplimente și alimente fortificat­e este cunoscută sub numele de acid folic. Suplimenta­rea cu acid folic s-a demonstrat că reduce riscul de naștere prematură. Calciul – pentru consolidar­ea oaselor. Atât femeia însărcinat­ă, cât și copilul au nevoie de calciu pentru oase și dinți puternici. Calciul ajută, de asemenea, sistemele circulator, muscular și nervos să funcționez­e normal.

Fier – pentru prevenirea anemiei. Dacă nu primește suficient fier, femeia însărcinat­ă se va simți obosită continuu și este mult mai predispusă la infecții. Riscul de naștere prematură și greutate mică la naștere, de asemenea, ar putea fi mai mare. ❖

O dietă sănătoasă va ajuta la creșterea și dezvoltare­a copilului, dar și la o sarcină ușoară, lipsită de complicați­i. De aceea, trebuie să știți care sunt nutrienții necesari în dieta zilnică.

 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania