Alergiile chinuiesc copiii și sperie părinții
Deși predispoziția genetică este un factor important pentru dezvoltarea diverselor tipuri de alergii, mediul în care trăim și stilul de viață pot avea și ele un cuvânt greu de spus.
În România nu există statistici clare despre numărul persoanelor care se plâng de simptome specifice alergiei, însă tot mai mulți indivizi manifestă astfel de semne fără a fi trecut vreodată pragul unui specialist pentru a fi diagnosticați. De aceea, ne bazăm pe cifrele care se comunică la nivel european, care susțin că aproximativ 23% din cetățenii continentului suferă de rinită alergică și 30% de urticarie. Cât privește alergiile sau intoleranțele alimentare, lucrurile stau puțin mai bine, ele nefiind la fel de răspândite precum cele respiratorii. Conform statisticilor oferite de Academia Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică, în jur de 3,5 milioane de copii și tineri suferă de simptome serioase atunci când consumă anumite alimente.
ALERGIE, INTOLERANȚĂ SAU SENSIBILITATE
Reacția sistemului imunitar printr-o serie de simptome neplăcute la un anumit aliment, substanță, polen, praf sau alți factori de mediu poartă numele de alergie. Sistemul de apărare al organismului percepe produsul ca și cum ar fi ceva toxic și dăunător, moment în care începe să elibereze o serie de compuși chimici, dintre care cel mai cunoscut este histamina, meniți să te apere. Substanțele care declanșează reacția alergică a organismului se numesc alergeni, în vreme ce anticorpii trimiși la luptă poartă numele de imunoglobuline E. Spre deosebire de reacția alergică, intoleranța sau sensibilitatea la anumite preparate nu provoacă eliberarea
de anticorpi, ci duce la apariția unor simptome neplăcute. Din nefericire, viața unui alergic la alimente nu e floare la ureche. Simpla contaminare a ustensilelor de bucătărie, a recipientelor în care se păstrează hrana sau a mâinilor cu particule microscopice din produsele periculoase pentru el poate declanșa o reacție brutală a sistemului imunitar.
CUM RECUNOȘTI O ALERGIE
Simptomele unei reacții alergice sunt mult mai serioase decât cele pe care le dă intoleranța.
Ele apar din senin, la scurtă vreme după ce copilul a consumat alimentul vinovat.
Nu este nevoie de o cantitate mare de alergen pentru apariția primelor semne, chiar și o fărâmă poate crea un adevărat haos.
Apar de fiecare dată când este consumat alimentul respectiv. Pot pune în pericol viața micuțului pacient.
Afectează întregul organism, nu doar sistemul digestiv, prin pete, erupții și mâncărimi, imposibilitatea de a respira cum trebuie, dureri de piept și scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
Există și câteva simptome care pot fi confundate cu cele ale intoleranței și acestea includ diareea, senzația de vomă, greața și durerile de stomac.
Cele mai comune alergii sunt la următoarele alimente:
➔ Arahide
➔ Nuci, nuci pecan, migdale
➔ Pește
➔ Miere
➔ Lapte
➔ Ouă
➔ Soia
➔ Semințe de susan
➔ Țelină
➔ Crustacee și moluște.
CE ESTE INTOLERANȚA ALIMENTARĂ
Deși mulți dintre noi nu reușesc să facă diferența între ele, cele două probleme au manifestări distincte și se abordează diferit de către medici. Bunăoară, este important să se dea mare atenție simptomelor pentru a putea face o descriere cât mai concretă a acestora atunci când medicul o cere. Reacția organismului la o substanță dintr-un aliment pe care-l consumăm poartă numele de intoleranță. Ea nu reprezintă reacția sistemului imunitar, așa cum se întâmplă în cazul alergiilor, și este mult mai puțin severă. De regulă, simptomele trec de la sine, fără tratament medical. Totuși, unele persoane se pot plânge de manifestări destul de intense și disconfort notabil.
Simptomele intoleranței
➔ Arsuri gastrice
➔ Balonare, crampe abdominale puternice
➔ Dureri de cap
➔ Nervozitate, iritabilitate
➔ Depresie, anxietate
Cele mai comune intoleranțe sunt la:
Lactoză – este o substanță zaharoasă care se găsește în lapte sau produsele lactate. Ea nu poate fi absorbită de organism dacă nu este transformată în zaharuri mai simple, așa cum sunt glucoza sau galactoza. Simptomele includ diaree, dureri de stomac, crampe abdominale și balonare excesivă. Bebelușul eructează mult și face eritem anal. Este posibil să aibă un ritm de creștere foarte lent, luând puțin în greutate.
Gluten – este o proteină care se găsește în mai toate cerealele și, în cazul unui copil cu intoleranță la el, nu poate fi digerat, provocând
Cel mult 30 minute pot trece de la consumarea unui aliment cu potențialalergenpânălaaparițiaprimelorsimptome.
reacții adverse precum crampe abdominale puternice, balonare, vomă, încetinirea ritmului de creștere, iritabilitate, diaree.
Aditivi alimentari
– folosite pentru a crește perioada de valabilitate, pentru a spori gustul și aroma alimentelor, aceste substanțe toxice pot aduce serioase prejudicii sănătății.
TRATAMENTUL DIFERĂ
Dacă în cazul intoleranțelor nu se recomandă medicamente pentru controlul simptomelor, ci doar o dietă care să excludă cel puțin o perioadă alimentul care le provoacă, în cazul alergiilor lucrurile stau cu totul altfel. Diagnosticul se pune doar în urma unor teste menite să descopere produsul vinovat. Este bine de știut că alergiile au o importantă componentă genetică. Bunăoară, dacă unul din părinți este alergic, cel mic prezintă un risc de 30-40% să dezvolte și el astfel de probleme. Așadar, dacă în familie există persoane alergice, e necesar să se acorde o importanță deosebită alimentației bebelușului, iar schema de diversificare trebuie urmată cu sfințenie. Regula de trei zile (copilul primește un aliment nou vreme de trei zile, timp în care nu i se va mai da nicio altă „noutate“) este esențială în acest proces. Doar așa se pot face observații vizavi de gradul de toleranță la un nou aliment sau pot fi sesizate eventuale reacții alergice. ❖