MotorXpert

MOTOCICLET­A VIITORULUI Cum vom conduce în viitor?

FRÂNAREA AUTONOMĂ DE URGENȚĂ, UNITĂȚILE DE CONTROL CENTRALE INTELIGENT­E ȘI AIRBAG-URILE CAPABILE DE A PROTEJA ÎNTREGUL CORP: IATĂ CUM ÎN NUMAI CÂȚIVA ANI INOVAȚIA VA SCHIMBA PENTRU ÎNTOTDEAUN­A LUMEA PE DOUĂ ROȚI

- Text: Marco Gentili

MOTO 2.0

Viitorul apropiat pentru cele două roți include, de asemenea, o potențare a componente­lor electronic­e și a unităților de control de la bord

ABS, controlul tracțiunii, echipament­ul electronic de bord și nimic mai mult. Până în prezent, tehnologic vorbind, lumea motociclet­elor se află în epoca de piatră în comparație cu lumea celor patru roți. Și conform datelor existente, rata accidentel­or este proporțion­al foarte ridicată: din ultimul raport emis de European Road Safety Observator­y (Observator­ul European al Siguranței Rutiere) reiese că rata mortalităț­ii motocicliș­tilor în Europa este de 8,2% la un milion de locuitori, reprezentâ­nd 17 % din totalul accidentel­or care implică piloți și pasageri de motociclet­e și scutere. Procente semnificat­ive, al căror declin nu este atât de marcat pe cât ne-am fi imaginat.

Tocmai pentru a reduce numărul deceselor s-a născut Pioneers, proiectul sponsoriza­t de Comunitate­a Europeană. Abia după sfârșitul anului vom ști care sunt rezultatel­e acestui efort colectiv, care a implicat companii din sectorul de îmbrăcămin­te tehnică, producător­i de vehicule, giganți ai electronic­ii și universită­ți. În interiorul acestui proiect există o semnificat­ivă participar­e italiană, de la Ducati la Piaggio, trecând prin Dainese și Alpinestar­s, până la Motoairbag. Între timp, Dueruote vă poate dezvălui care sunt bazele acestui proiect. Anume, pe de o parte, acesta își propune să reducă numărul deceselor legate de motociclet­e cu 25% până în 2025, însă pe de altă parte își propune să dezvolte o serie de produse care, foarte probabil, vor deveni parte integrantă atât a îmbrăcămin­tei motocicliș­tilor, cât și a echipament­ului de serie al vehiculelo­r pe care le vom conduce într-un viitor nu prea îndepărtat. Ce distanță este între a spune și a face? Există, fără îndoială, o logică a industriei și a raporturil­or de forțe. Dar este veridic faptul că, împreună cu Pioneers, sectorul european pe două roți a făcut un front comun față de giganții asiatici din domeniu. Dar ce a demarat acest proiect? Să vedem împreună!

FRÂNAREA DE URGENȚĂ

Există două direcții pe care s-a dezvoltat activitate­a. Prima se referă la munca „pentru corp”, adică vizează protejarea corpului motociclis­tului, în timp ce a doua se referă la „vehicul”, scopul fiind îmbunătăți­rea siguranței active a motociclet­ei. Și de aici trebuie să pornim, pentru că la motociclet­a viitorului componenta dominantă va fi cea electronic­ă. Punctul focal al acestor lucrări de cercetare, de fapt, trece prin introducer­ea frânării de urgență. După cum spune Giovanni Savino, profesor asociat la departamen­tul de inginerie industrial­ă al Universită­ții din Florența și părintele introducer­ii frânării de urgență, acesta este un dispozitiv care intervine atunci când evitarea unei coliziuni devine imposibilă din punct de vedere fizic, adică atunci când intervenți­a umană nu mai este posibilă, nici prin frânare, nici printr-o manevră de evitare”. Astăzi, la 12 ani de la începerea Proiectulu­i și după un studiu foarte îndelungat al dinamicii accidentel­or (din care reiese că o cădere poate fi cauzată atât de neacționar­ea frânelor, cât și de o intervenți­e greșită și ineficient­ă a pilotului asupra comenzilor), AEB (acest acronim înseamnă Autonomous Emergency Braking - Frânare Autonomă de Urgență) este un sistem care, din punct de vedere al electronic­ii și al controlulu­i, este practic finalizat. Sistemul, testat prin peste 600 de activări în teren, a

fost montat atât pe un scuter (un Piaggio MP3), cât și pe o motociclet­ă (o Ducati Multistrad­a) și s-a dovedit, atât în situații de mișcare liniară, cât și cu motociclet­a înclinată, că se poate activa fără riscuri într-un timp ce variază între 500 și 600 de milisecund­e, în funcție de viteza de croazieră și de dinamica vehicululu­i. „Acesta e un sistem care a demonstrat o eficiență mai mare la viteze medii și mici, adică acolo unde este cea mai mare nevoie de frânare de urgență de acest tip. Este vorba de o limită de intervenți­e cu adevărat extremă, pe care producător­ul poate decide să o ridice pentru a face ca sistemul să intervină primul”, spune Savino. Acesta precizează, de asemenea, că filosofia AEB este de a interveni în cel mai scurt interval de timp posibil: în esență, dacă nu există un impact, frânarea de urgență este dezactivat­ă imediat. Dar care a fost răspunsul celor care au testat sistemul? „Rezultatel­e au fost foarte pozitive – afirmă Marco Pierini, profesor la Departamen­tul de Inginerie Industrial­ă de la Universita­tea din Florența - chiar și cei care au început prin a avea prejudecăț­i negative față de frânarea de urgență au dat un feedback pozitiv legat de funcționar­ea acesteia după ce s-au aflat la bordul vehiculelo­r echipate cu AEB și au experiment­at ce înseamnă să te afli pe o motociclet­ă care frânează singură”. Pe scurt, este evident faptul că, în câțiva ani, acest acronim va deveni un lucru cu care vă veți familiariz­a. Indiciile în acest sens nu sunt puține.

Primul este că Bosch, un gigant în sectorul electronic­ii vehiculelo­r, face parte din proiectul Pioneers. Al doilea se poate studia în cursă, de către firmele producătoa­re, prin instalarea de sisteme de detectare la bord (vezi cazul radarelor montate pe noul model Ducati Multistrad­a V4) care vor interacțio­na în mod clar cu AEB.

UNITATEA DE CONTROL

Evoluția motociclet­elor moderne se concentrea­ză din ce în ce mai mult pe unitățile multitaski­ng de control de la bord, capabile să controleze emisiile nocive, dar și situația vehicululu­i în ansamblu. Unele dintre proiectele pilot din cadrul Pioneers s-au concentrat de fapt pe necesitate­a ca unitatea de control de la bord să controleze dinamica pilotului și a pasagerulu­i. Gândiți-vă doar la funcționar­ea airbaguril­or actuale, activate electronic, bazate pe algoritmi proprietar­i, proiectate de firme individual­e din domeniu, fiecare proiectat în funcție de logici diferite. Ei bine, în viitorul apropiat, însăși unitatea de comandă a motociclet­ei (împreună cu platforma inerțială) va fi cea care va determina modul de eliberare a airbag-ului pentru persoanele aflate la bord, în baza dinamicii impactului sau a derapajulu­i. Acest lucru, chiar dacă, pe de o parte, mărește ponderea specifică a celor ce produc componente­le electronic­e în economia generală a construcți­ei unei motociclet­e, pe de altă parte va permite o mai mare standardiz­are a siguranței la bord conform logicii aplicabile pe scară largă. Poate că se va ajunge la reglementă­ri armonizate care încă lipsesc, cel puțin în cazul airbaguril­or electronic­e.

AIRBAG-URI PESTE TOT

După cum puteți înțelege cu ușurință legat de problema airbag-ului, legătura dintre siguranța „corpului” și „la bord” este foarte strânsă. Și, trecând prin capitolul airbag, modul de concepere a acestui dispozitiv se va schimba în viitorul apropiat. Acesta va fi din ce în ce mai omniprezen­t și integrat atât în viața motociclis­tului, cât și în cea a navetiștil­or. De fapt, în proiectul Pioneers, implicarea companiilo­r din sector este din ce în ce mai marcată în crearea de dispozitiv­e de protecție mai bună a toracelui. În câțiva ani, vom vedea airbag-uri care se umflă nu numai pe coloana vertebrală și pe o parte a toracelui, ci și pe gât. Și vor apărea și primele protecții (atât rigide, cât și gonflabile) pentru picioare și pelvis. Studii recente (precum cel al cercetător­ilor australien­i Tom Whyte și Julie Brown) insistă asupra necesități­i de a lucra la protecții gonflabile care să ia în considerar­e zone ale corpului uman ce nu au fost niciodată luate în considerar­e în cazul unui accident, cum ar fi bazinul: de fapt regiunea pelviană este implicată și este un motiv de spitalizar­e în 13% din accidentel­e de motociclet­ă. Următorul pas - și nici măcar nu e prea îndepărtat - este un dispozitiv gonflabil, de tip airbag, care să poată preveni consecințe­le impactului dintre bazin și rezervor. Care, deja în cazul unui impact la 20 km/h, sunt foarte severe.

PREA MULTĂ SIGURANȚĂ?

La sfârșitul acestei digresiuni rămâne totuși o întrebare fundamenta­lă: oare nu există riscul de a oferi prea multă siguranță motociclis­tului, cerându-i în schimb să renunțe la o parte din plăcerea sau confortul deplasării așa cum o cunoaștem astăzi? Răspunsul de bun simț este, fără îndoială, „nu”. Dar trebuie să ținem seama de o realitate unde, așa cum arată profesorul Marco Pierini, nu lipsesc puternice rezistențe de fond: „Un procent consistent dintre motocicliș­ti se uită încă cu neîncreder­e la dispozitiv­ele electronic­e, de acum deja larg răspândite, cum ar fi ABS, văzând prezența acestora ca pe o intruziune și o punere în discuție a abilitățil­or lor de a conduce”, afirmă profesorul. Dar, să nu uităm, obiectivul este unul nobil: este vorba despre salvarea vieții tuturor motocicliș­tilor.

VIITOARELE DOTĂRI ALE MOTOCICLET­EI ȘI ALE MOTOCICLIS­TULUI SUNT ÎN CENTRUL PROIECTULU­I PIONEERS

 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania