CEL MAI TARE STOP-CADRU

Sfera caleidoscopică din imagine e mai mult (și mai puțin) decât pare. Obiectul multicolor este, de fapt, un virus Zika colorat artificial, din care ar încăpea milioane în punctul de la capătul acestei fraze.

Îl putem vedea grație crio-microscopiei cu electroni (cryo-EM), o tehnică imagistică prin care cercetătorii pot observa moleculele și care ușurează mai mult ca oricând studiul mecanismelor celulare ale vieții. În cryo-EM, se țintește un fascicul de electroni către o suprafață de apă înghețată instant care conține exemplare dintr-o moleculă anume. „Expunerea” generează multe imagini 2D ale moleculelor sub diverse unghiuri, combinate apoi prin algoritmi într-un singur model 3D. Inițial, cryo-EM reprezenta moleculele ca pe niște forme imprecise, așa că unii au considerat-o inutilă față de cristalografia cu raze X, o tehnică imagistică de mare rezoluție mai puțin versatilă. Dar în 2013, cryo-EM a ajuns la rezoluția atomică.

„Nu m-am gândit că vom ajunge la rezoluția atomică; chiar și acum 10 ani, eram destul de sceptic”, spune Joachim Frank, bio-fizician la Universitatea Columbia, unul dintre laureații Premiului Nobel pentru fizică din 2017 pentru contribuția la dezvoltarea cryo-EM. Acum, componentele proteinelor se pot vedea ca mărgelele pe fir. Cryo-EM ne permite să observăm proteinele care îmbracă membranele celulelor umane – sau chiar să „filmăm” cum moleculele din medicamente se atașează de țintă. Cine știe unde ne va duce această revoluție în biochimie? „De-abia aștept să văd”, spune Frank.

ILUSTRAȚII (DE SUS): ACADEMIA REGALĂ SUEDEZĂ DE ȘTIINȚE; MARTIN HÖGBOM, ACADEMIA REGALĂ SUEDEZĂ DE ȘTIINȚE

Crio-microscopia cu electroni era cândva desființată ca inutilă, dar vremea joasei rezoluții a trecut. În ultimii ani, imaginile cryo-EM au evoluat de la forme vagi – stânga obiectului violet de mai sus – la modele care reprezintă fiecare atom, ca în...