Despre păsări, în România
Avea 16 ani când a înființat în 1991, împreună cu câțiva colegi, Grupul „Milvus“, al cărui președinte este în continuare. De-a lungul anilor, coordonând activitățile Asociației, Tamás Papp a ajuns să acumuleze o experiență unică în conservarea biodiversit
De ce e România așa specială?
Fie că ești pasionat de păsări răpitoare, de păsări de apă, de bufnițe sau de ciocănitori – la noi nu te plictisești!
Dacă îți place cântecul păsărilor, poți opta pentru corul preferat într-o dimineață devreme de primăvară, alegând locația. Dacă vrei mai mulți lăcari, te duci în Deltă. Poate trei-patru specii de ciocârlii? Dobrogea sau Bărăganul.
Pițigoi? O pădure mixtă în Transilvania. Mai multe mierle și sturzi? Poți asculta patru specii alegând locul potrivit într-o zonă sub-alpină din Carpați.
Dacă vrei să vezi toate cele zece specii de ciocănitori din Europa fără să călătorești prea mult – bine ai venit în România! Nici în perioada de migrație nu avem motive de plictiseală. Sosirea primei berze e un moment foarte așteptat primăvara, dar la fel de fascinant poate fi un stol de 4-5.000 de berze care pleacă în august. Iarna sosesc mai ales păsări de apă, pentru care iernile de la noi par blânde, ceea ce nici nu-i de mirare dacă le compari cu cele din Siberia.
Ce specii interesante ați luat sub aripa proiectelor Milvus?
Toate speciile pot fi extrem de interesante dacă le urmărești îndeaproape. Noi am reușit să privim „din culise” viața mai multora. Prin proiectele realizate de Grupul Milvus în cei peste 25 de ani de existență, am urmărit viața de zi cu zi a acvilelorțipătoare-mici, a șoimilor-dunăreni, a vântureilor-de-seară, a berzelor, a dumbrăvencilor, a acvilelor-de-munte etc. Le-am depistat cuiburile, am montat camere la cuiburi să vedem cu ce și cum își hrănesc puii, am montat emițătoare satelitare pe ele să vedem unde vânează, unde și cum migrează, ce pericole le pândesc. Am petrecut foarte multe zile pe teren ca să le cunoaștem, le-am urmărit în migrație, organizând tabere de luni de zile, le-am inelat, am realizat recensăminte naționale la unele specii, monitorizăm cuiburile la altele…
Prin aceste acțiuni se adună multe date și cunoștințe, indispensabile pentru a putea proteja specia pe teren, în realitate, și nu numai pe hârtii. Am montat sute de scorburi, boxe și cuiburi artificiale, am inițiat montarea suporturilor speciale pentru berze, am conceput pachete de agro-mediu menite să ajute speciile de păsări, ne-am implicat în schimbarea legilor.
Astfel, am reușit să ne asigurăm că România are suficiente arii protejate (situri Natura 2000) dedicate păsărilor și, de asemenea, să readucem șoimul dunărean de la extincție la peste 15 perechi. Grupul Milvus are experți și în afara lumii păsărilor – în protecția mamiferelor, a herpeto-faunei și a peștilor. Iar contribuția acestor colegi ne ajută să avem o vedere mai bună asupra problemelor generale ale naturii și ne lărgesc perspectivele.
Introdu-ne puțin în culisele migrației păsărilor, așa cum o trăiești tu.
Migrația e incredibilă! Asta știm cu toții din școală, dar fraza în sine nu spune mare lucru. Realizezi cât de fascinant e acest fenomen numai când îl experimentezi. În august, când ții în mână un lăcar grăsan la 50 g prins cu plasa în tabăra de inelare de pe Grindul Chituc,
care în mod normal are sub 30 g, și îți dai seama că toată grăsimea acumulată servește drept combustibil ca să poată zbura până în zona de iernare din Africa. Sau într-o zi de septembrie, pe partea asiatică a strâmtorii Bosforului, practic în metropola Istanbul, unde traficul infernal de mașini e din când în când întrecut de traficul de păsări călătoare de pe cer. Sunt zile în care în mai puțin de o oră trec peste Bosfor mai mult de 10.000 de acvile-țipătoare-mici în stoluri mixte cu șerpari, șorecari și berze. Migrația e fascinantă – dar trebuie să fii acolo, s-o vezi cu ochii tăi. Grupul Milvus a organizat numeroase tabere de inelat păsări sau de observat răpitoare în migrație, la care au participat mii de persoane. Zeci de ani la rând am inelat păsările pădurilor de conifere în tabăra din Munții Gurghiului, șapte ani am urmărit migrația păsărilor răpitoare în munții Măcinului și în ultimii ani organizăm o tabără de inelare pe Grindul Chituc.
Aveți grijă și de păsări rănite...
Grupul Milvus a creat o rețea de salvare, un 112 al animalelor sălbatice. Rețeaua implică o colaborare cu medicii veterinari de la Vets4Wild și un mare Centru de Reabilitare la Tîrgu Mureș și Sînsimion. Primele voliere au fost construite cu muncă voluntară. A urmat un proiect în care am construit voliere foarte mari (suficient de mari ca acvilele și berzele să poată exersa zborul în ele) într-o locație liniștită de la țară și am dezvoltat o rețea națională de medici veterinari. Astăzi tratăm aproximativ 200 de păsări anual, care ajung la noi din toate colțurile țării. Acest lucru este posibil numai datorită colaborării excelente cu asociația Vets4Wild – practic toată munca de la Centrul de Reabilitare e împărțită între noi. Ambele organizații prestează acest serviciu din fonduri interne și prin muncă voluntară, iar răsplata este momentul magic când putem elibera o pasăre însănătoșită.