Victime în fauna sălbatică
Animalele îl mănâncă, rămân prinse în el și mor din cauza lui. Plasticul le transformă oceanul într-un teren minat.
PE O NAVĂ, ÎN LARGUL COASTEI COSTARICANE, un biolog încearcă să extragă, cu cleștii unui briceag elvețian, un pai de plastic din nara unei țestoase-de-mare care se zvârcolește și sângerează abundent. Clipul de pe YouTube are opt minute dureroase; a acumulat peste 20 de milioane de vizualizări, deși e atât de greu de privit. La sfârșit, biologul, tot mai disperat, reușește să extragă paiul de 10 cm din nasul vietății.
Astfel de scene dure, care scot în evidență efectele grave ale plasticului asupra faunei sălbatice, au devenit familiare: albatrosul mort cu stomacul plin cu deșeuri. Țestoasa prinsă într-un inel pentru doze de bere, cu carapacea deformată de anii în care se luptase să scape. Foca prinsă într-un năvod abandonat. Dar de cele mai multe ori, răul e mai subtil. Conform cercetătorilor, furtunarii-cu-picioare-palide, păsări marine mari, cafeniu-cenușii, care cuibăresc pe insulele din largul coastelor Australiei și Noii Zeelande, mănâncă mai mult plastic raportat la masa corporală decât oricare alt animal marin: într-o populație numeroasă, 90% din pui înghițiseră deja astfel de deșeuri. Un fragment de plastic tare care găurește intestinele îi poate ucide repede. Dar, de obicei, consumul de plastic duce doar la o foame cronică. „Cel mai trist e că mănâncă
plastic fiindcă îl iau drept hrană”, spune Matthew Savoca, biolog marin de la Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei din S.U.A. „Închipuiți-vă că, după ce ați luat prânzul, vă simțiți slăbiți, letargici și înfometați toată ziua. Ar fi foarte derutant.” Savoca a descoperit că unii pești, printre care anșoa, mănâncă plastic fiindcă, odată ce îl acoperă algele, miroase a mâncare. Păsările marine consumă puțina energie din organismele lor malnutrite ca să caute tot mai departe hrana, dar se întorc la pui cu deșeuri de plastic.
Ceea ce face plasticul util pentru oameni – durabilitatea și densitatea mică – îl face periculos pentru animale. Plasticul se descompune greu și, în mare parte, plutește. „Cele mai rele sunt obiectele de plastic de unică folosință. Punct. Fără excepție”, spune Savoca. Se referă la paie, sticle de apă și pungi. Din câte știm, circa 700 de specii marine mănâncă sau rămân prinse în obiecte din plastic.
Nu înțelegem pe deplin impactul pe termen lung al plasticului asupra faunei (și asupra noastră). Nu îl folosim de prea multă vreme. Primele cazuri documentate de păsări marine care au înghițit plastic au fost 74 de pui de albatros-negricios găsiți pe un atol din Pacific în 1966, când se producea cam de 20 de ori mai puțin plastic decât în zilele noastre. În retrospectivă, păsările de atunci par proverbialul canar din mină. — Natasha Daly