SALVAREA CO­COȘU­LUI-DE-PE­LIN

Pa­să­rea ace­as­ta stânga­ce și nu toc­mai in­te­li­gen­tă re­flec­tă ten­si­u­ni­le din­tre ex­ploa­ta­re și con­ser­va­rea te­re­nu­ri­lor în ves­tul SUA.

National Geographic Romania - - Noiembrie - TEXT: Han­nah Nor­dhaus FOTO: Char­lie Ha­mil­ton Ja­mes

Pat stin­ge fa­ru­ri­le și se apro­pie încet de un lu­mi­niș. Sub o lu­nă aproa­pe pli­nă, dis­tin­gem zeci de punc­te al­be ca­re sal­tă pe întin­de­rea întu­ne­ca­tă. Co­coșii-de-pe­lin dan­se­a­ză încon­ti­nuu de cu se­a­ră.

În lu­mi­na di­mi­neții ce cu­prin­de mu­nții din est, bi­za­rul ri­tual de împe­re­che­re se ve­de tot mai clar. Mas­cu­lii se plim­bă ța­nțoș, um­flându-și pi­ep­tu­ri­le al­be și răs­fi­rându-și co­zi­le. Se ale­ar­gă unii pe alții și se întrec într-un vârtej de ari­pi flu­tu­ra­te, res­pi­rații gre­le și buf­ni­turi. În acest timp, fe­me­le­le – mai mici, cu pe­ne gri, pes­trițe, ca­re le ca­mu­fle­a­ză între plan­te și sol – stau ri­si­pi­te, cu un aer plic­ti­sit. E un spec­ta­col ri­di­col, ca­re im­pu­ne ana­lo­gii uma­ne: cur­ta­rea prin ba­ruri, se­ri­le prin stați­uni la ma­lul mă­rii, șe­di­nțe­le Se­na­tu­lui.

Co­coșul-de-pe­lin e „de de­par­te cea mai co­mi­că pa­să­re din câte am vă­zut”, ob­ser­va or­ni­to­lo­gul Char­les Ben­di­re în 1877. Pe atunci, în Ves­tul ame­ri­can exis­tau mi­li­oa­ne de ast­fel de pă­sări, vâna­te și de po­pu­lația in­di­ge­nă, și de co­lo­niștii en­gle­zi pen­tru pe­ne și hra­nă. În anii 1880, na­tu­ra­lis­tul Ge­or­ge Bird Grin­nell a po­po­sit într-o va­le atât de pli­nă de co­coși săl­ba­tici, încât pă­rea „o ma­să ce­nușie mișcă­toa­re”.

În zi­ua de azi, ast­fel de sce­ne sunt ra­re. Po­pu­lația a scă­zut la mai puțin de 10% – cam o ju­mă­ta­te de mi­li­on de pă­sări ri­si­pi­te prin 11 sta­te din ves­tul SUA și do­uă pro­vin­cii ca­na­di­e­ne. Co­coșii-de-pe­lin au ne­voie de întin­deri ne­tul­bu­ra­te de pe­lin; ar­bus­tul re­zis­tent la se­ce­tă le hră­nește (mai ales iar­na) și le adă­pos­tește cu tot cu cu­i­buri. Dar ast­fel de întin­deri se mi­cșo­re­a­ză pes­te tot. Păs­cu­tul ex­ce­siv din se­co­lul tre­cut a fă­cut loc ier­bu­ri­lor in­va­zi­ve, ca­re acum ali­men­te­a­ză in­cen­dii de­vas­ta­toa­re în

Mai e mult până

la ră­să­rit, pe râul Lit­tle Sna­ke din su­dul sta­tu­lui Wyo­ming, iar ca­mi­o­ne­ta lui Pat și Sha­ron O’Too­le se opin­tește prin­tr-o va­le lar­gă, pli­nă de pe­lin, un­de fa­mi­lia lor crește vi­te de cinci ge­ne­rații.

ves­tul are­a­lu­lui pă­să­rii. Dru­mu­ri­le și sub­di­vi­zi­u­ni­le, ca­blu­ri­le de înal­tă ten­si­u­ne, fer­me­le, zo­ne­le de ex­ploa­ta­re pe­tro­li­e­ră și tur­bi­ne­le eo­li­e­ne – toa­te afec­te­a­ză ma­rea când­va neîntre­rup­tă de pe­lin.

Con­ser­va­rea pe­li­nu­lui pen­tru co­coșii săl­ba­tici ar ajuta și alte ani­ma­le ca­re de­pind de ace­lași ha­bi­tat, prin­tre ca­re an­ti­lo­ca­pra, cer­bul-ca­târ, ie­pu­re­le­pi­tic și cu­cu­ve­aua-de-vi­zu­i­nă. Dar ar pu­tea să-i cos­te scump pe fer­mi­eri, mi­neri, ope­ra­tori de țiței și gaz na­tu­ral și bro­keri imo­bi­liari. În 2015, admi­nis­trația preșe­din­te­lui Ba­rack Oba­ma a or­ga­ni­zat o co­la­bo­ra­re con­si­de­ra­tă is­to­ri­că între aces­te in­te­re­se con­cu­ren­te. Acum, admi­nis­trația preșe­din­te­lui Do­nald Trump slă­bește pre­ve­de­ri­le ca­re fe­re­au zo­ne­le re­zer­va­te pen­tru co­coșii-de-pe­lin de ex­ploa­tă­ri­le pe­tro­li­e­re și de gaz.

E lup­ta an­ces­tra­lă între cei ca­re vor să con­ser­ve zo­ne­le ves­ti­ce și cei ca­re vor să câști­ge de pe ur­ma lor – nu­mai că în ca­zul aces­ta po­va­ra ca­de pe o pa­să­re co­mi­că, înal­tă de-un cot. Po­ves­tea ei e po­ves­tea Ves­tu­lui ame­ri­can.

UNUL DIN­TRE FACTORII cei mai im­por­ta­nți în de­că­de­rea ac­tua­lă a po­pu­lați­ei de co­coși săl­ba­tici ar pu­tea fi crește­rea sur­prin­ză­toa­re a pro­du­cți­ei de gaz na­tu­ral în zo­ne ca ba­zi­nul râu­lui Gre­en, la sud de Pi­ne­da­le, în Wyo­ming. În 1984, când l-a vi­zi­tat pen­tru pri­ma oa­ră bi­o­lo­gul John Da­hlke, aco­lo nu se aflau de­cât pe­lin, niște stâlpi de ho­tar, câte­va dru­muri de pă­mânt și mai ni­mic altce­va – în afa­ră de cea mai ma­re con­cen­tra­re de co­coși-de-pe­lin pe tim­pul ier­nii. Pă­să­ri­le se ri­di­cau din­tre ar­buști în va­luri gre­oaie, își amin­tește Da­hlke: „Se um­plea ce­rul de ele, se lo­ve­au

În Wyo­ming, ră­să­ri­tul lu­mi­nea­ză mas­cu­lii de co­coș-de-pe­lin, ca­re își um­flă pi­ep­tu­ri­le și își răs­fi­ră co­zi­le. Are­ne­le lor de cur­ta­re sunt lu­mi­nișu­ri­le din­tretu­fe­le de pe­lin.

Un câi­ne de pre­rie stă cu ochii în pa­tru du­pă pră­dă­tori în Jo­nah Fi­eld, în ves­tul sta­tu­lui Wyo­ming. Ză­că­mântul de gaz na­tu­ral era odi­ni­oa­ră un ex­ce­lent ha­bi­tat pen­tru co­coșii-de-pe­lin – dar și pen­tru câini de pre­rie, an­ti­lo­ca­pre, cu­cu­ve­le-de-vi­zu­i­nă și alte ani­ma­le ca­re de­pind de pe­lin. Salvarea ha­bi­ta­tu­lui co­coși­lor le-ar ajuta pe toa­te.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.