Me­ni­ul viitorului

National Geographic Romania - - Sumar - TEXT: TRACIE McMILLAN FOTO: GRANT CORNETT

Ce o să ajun­gem să pu­nem pe ma­să: mâncă­ruri cu iar­bă, insecte și al­ge.

Pri­viți spre vi­i­to­rul a ce­ea ce mâncăm și veți înce­pe să vă între­bați ce s-ar pu­tea întâmpla cu me­se­le noas­tre. Pe mă­su­ră ce po­pu­lația lu­mii va de­păși no­uă mi­liar­de până la ju­mă­ta­tea se­co­lu­lui, ne­voi­le noas­tre de hra­nă vor crește cu 50%. Cum le sa­tis­fa­cem fă­ră să tăi­em și mai mul­te pă­duri sau să ex­tin­dem agri­cul­tu­ra in­dus­tria­lă, unul din­tre prin­ci­pa­lii fac­tori ai schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce? Cum me­nți­nem să­nă­ta­tea so­lu­lui ca să le me­ar­gă bi­ne cul­tu­ri­lor?

Aces­te între­bări in­tră pe un te­ri­to­riu tul­bu­re. Însă un lu­cru es­te clar, spu­ne Li­nYee Yuan, edi­toa­rea re­vis­tei Mold, ca­re se ocu­pă de vi­i­to­rul hra­nei. „Pen­tru a hrăni no­uă mi­liar­de de oa­meni”, aver­ti­ze­a­ză ea, „vom avea ne­voie de par­ti­ci­pa­rea tu­tu­ror”.

Mu­lți din­tre par­ti­ci­pa­nți vor încer­ca pro­ba­bil să gă­se­as­că noi mo­duri de a pro­du­ce pro­tei­ne pe mă­su­ră ce pro­du­cția in­dus­tria­lă de ani­ma­le de­vi­ne tot mai de ne­su­por­tat pen­tru me­diu. Pro­du­cția de ani­ma­le de fer­mă re­pre­zin­tă cam o șep­ti­me din toa­te emi­si­i­le de ga­ze cu efect de se­ră cre­a­te de om. Car­nea de vi­tă pro­du­să în ope­rați­uni de hră­ni­re con­cen­tra­tă ne­ce­si­tă de obi­cei cam de opt ori mai mul­tă apă și de 160 de ori mai mult pă­mânt per ca­lo­rie de­cât le­gu­me­le și ce­re­a­le­le. Nu es­te de mi­ra­re că ONU re­co­man­dă să mâncăm mai puți­nă car­ne de vi­tă – iar noi­le com­pa­nii ali­men­ta­re iau în se­ri­os edic­tul.

Prin­tre ele și cea ca­re fur­ni­ze­a­ză Beyond Bur­ger, o chif­tea de cu­loa­rea căr­nii de vi­tă cu co­lo­rant din sfe­clă și pro­tei­ne din ma­ză­re, de­ja dis­po­ni­bi­lă în SUA în vreo 10.000 de ma­ga­zi­ne ali­men­ta­re și cel puțin atâtea res­tau­ran­te. Cel mai apro­piat con­cu­rent vin­de Impos­si­ble Bur­ger, o chif­tea ve­ge­ta­lă, dar ze­moa­să grație pro­tei­nei hem cre­a­te în la­bo­ra­tor. Acel bur­ger se vin­de acum în o mie de ma­ga­zi­ne din SUA și Hong Kong.

Alte com­pa­nii cau­tă să in­dus­tria­li­ze­ze pro­du­cția de car­ne com­plet, ast­fel încât ani­ma­le­le să nu fie ne­ce­sa­re. Li­de­rii din in­dus­trie com­pa­ră pro­du­cția de car­ne cres­cu­tă în la­bo­ra­tor cu cea a be­rii, înlo­cu­ind fer­men­ta­rea ce­re­a­le­lor cu cre­a­rea de ce­lu­le ani­ma­le în va­se de cul­tu­ră ma­si­ve. „Va se­mă­na mult cu o be­ră­rie”, spu­ne Bru­ce Fri­e­dri­ch, di­rec­tor exe­cu­tiv al Good Food Insti­tu­te, un grup din in­dus­trie. Și, la fel cum be­rea es­te dis­tri­bu­i­tă prin­tr-un ro­bi­net, spu­ne Fri­e­dri­ch, „da­că es­te vor­ba

de car­ne to­ca­tă, nu va fi di­fe­rit”.

Între timp, insec­te­le co­mes­ti­bi­le gă­sesc o piață în SUA – mai puțin sub for­mă de gus­tări de tip thai­lan­dez sau me­xi­can și mai mult ca hra­nă hi­per­pro­tei­că pen­tru ani­ma­le sau ca in­gre­di­ent în ali­men­te­le procesate. Atra­cția eco­lo­gi­că, mai ales a grei­e­ri­lor, es­te cla­ră. Grei­e­rii ofe­ră mai mul­te pro­tei­ne și mi­cro-sub­sta­nțe nu­tri­ti­ve per ki­lo­gram de­cât car­nea de vi­tă. O duc bi­ne în înghe­su­ia­lă și întu­ne­ric, per­mițând o pro­du­cție la sca­ră in­dus­tria­lă cu o am­pren­tă mi­nus­cu­lă. Pro­duc re­la­tiv puți­ne deșeuri, spre de­o­se­bi­re de une­le fer­me mari de porci și vi­te, cu la­gu­ne­le lor de bă­le­gar. Aspi­re din Aus­tin, Te­xas, ad­mi­nis­tre­a­ză cea mai ma­re fer­mă de greieri pen­tru ali­men­tație din SUA și a con­stru­it o afa­ce­re pros­pe­ră, mai ales cu pul­be­re de greieri, fo­lo­si­tă în pa­ti­se­rie, batoane energizante și smoot­hie-uri. Între­a­ga pro­du­cție pe ur­mă­to­rii doi ani es­te de­ja vându­tă.

Com­pa­ni­i­le ali­men­ta­re gă­sesc și ti­puri noi de gră­si­mi. Oa­me­nii de ști­i­nță între­prin­ză­tori au re­col­tat mai întâi al­ge din se­va unui cas­tan săl­ba­tic, le-au mo­di­fi­cat să pro­du­că un ulei mai hră­ni­tor în can­ti­tăți mai mari și le-au hră­nit cu tres­tie de za­hăr bra­zi­lia­nă în va­se de fer­men­ta­re pe șa­se ni­ve­luri. Apoi le-au stors, creând ulei de al­ge – un ulei de gă­tit ușor, cu aro­mă neu­tră, gră­si­mi mo­no­ne­sa­tu­ra­te și un punct de fu­me­ga­re ri­di­cat, vândut acum sub de­nu­mi­rea Thri­ve. Ide­ea, spun su­sți­nă­to­rii ei, es­te să se fa­că o alter­na­ti­vă efi­ci­en­tă și lip­si­tă de cru­zi­me pen­tru ulei­uri pre­cum cel de pal­mi­er, a că­rui pro­du­cție a fă­cut ra­va­gii eco­lo­gi­ce și so­cia­le. Pro­du­că­to­rii ulei­u­lui de al­ge spun că fo­lo­sesc tres­tie cu cer­ti­fi­cat de sus­te­na­bi­li­ta­te pen­tru prac­ti­ci­le de mun­că și de me­diu, ar­zând tres­tia pen­tru a ali­men­ta cu ener­gie fa­bri­ca și obți­nând mai mult ulei pe hec­tar.

Alte so­luții se in­spi­ră din na­tu­ră. Cer­ce­tă­to­rii ame­ri­cani înce­ar­că din anii ’80 să cre­e­ze o ce­re­a­lă pe­re­nă ca­re să le înlo­cu­ias­că pe ce­le anua­le pre­cum grâul și po­rum­bul, ca­re ne­ce­si­tă ară­turi în fi­e­ca­re an, pri­vând so­lul de sub­sta­nțe nu­tri­ti­ve, spo­rind ero­zi­u­nea și scur­ge­rea de îngrășă­min­te. La înce­pu­tul ani­lor 2000, per­so­na­lul de la Insti­tu­tul Land, un grup de cer­ce­ta­re agri­co­lă din Kan­sas axa­tă pe eco­lo­gie, creștea se­lec­tiv o ce­re­a­lă cu­nos­cu­tă sub de­nu­mi­rea po­pu­la­ră de pir pen­tru a crea un soi cu mai ma­re ran­da­ment, di­men­si­u­ne a bo­bu­lui și re­zis­te­nță la bo­li. Re­zul­ta­tul, nu­mit Ker­nza, crește azi pe 200 de hec­ta­re în Sta­te­le Uni­te. Tot fe­lul de pro­du­că­tori de alimente o im­ple­men­te­a­ză pen­tru piață – in­clu­siv Bi­en Cu­it, o bru­tă­rie de lux din Brook­lyn, New York, ca­re a fă­cut pâi­ne cu ea, și Hop­wor­ks Urban Bre­we­ry din Por­tland, Ore­gon, ca­re vin­de o bere blondă din Ker­nza. Spe­ra­nța es­te că o ce­re­a­lă mai re­zis­ten­tă poa­te ajuta la cre­a­rea unei agri­cul­turi mai re­zis­ten­te.

În ori­ce ar con­sta me­se­le noas­tre pes­te 50 de ani, schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce ne vor im­pu­ne să fo­lo­sim mai bi­ne ce­ea ce avem, spu­ne ex­per­tul în hra­nă glo­ba­lă Raj Pa­tel. „Se­co­lul XXI înce­pe să ad­mi­tă că lu­cruri altă­da­tă con­si­de­ra­te buruieni și dău­nă­tori pot de­ve­ni hra­nă.”

Acest ar­ti­col fa­ce par­te din se­ria noas­tră Vi­i­to­rul hra­nei, o iniția­ti­vă spon­so­ri­za­tă de Land O’La­kes, Inc.

Tracie McMillan es­te au­toa­rea că­rții The Ame­ri­can Way of Ea­ting. Grant Cornett es­te spe­cia­li­zat în fo­to­gra­fia de na­tu­ră moar­tă.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.