Ari­i­le ne­pro­te­ja­te ale Ro­mâni­ei

National Geographic Romania - - SUMAR - TEXT: FLO­RIN STOI­CAN

Cum are gri­jă gu­ver­nul ro­mân de pa­tri­mo­ni­ul na­tu­ral al ță­rii.

PPE 19 IU­LIE, în ul­ti­ma şe­din­ţă di­nain­tea va­can­ţei, Gu­ver­nul a adop­tat Ordo­nan­ţa de Urgen­ţă nr. 75/2018, pu­bli­ca­tă în Mo­ni­to­rul Ofi­cial în ace­e­a­şi se­a­ră. Prin ace­as­ta s-a eli­mi­nat no­ţi­u­nea de cus­to­die a ari­i­lor pro­te­ja­te şi ONG-uri­le au fost ex­clu­se din lis­ta en­ti­tă­ţi­lor ca­re pot ad­mi­nis­tra o arie pro­te­ja­tă. Adi­că 264 de arii pro­te­ja­te, cu o su­pra­fa­ţă to­ta­lă de pes­te 1.600.000 ha, au tre­cut din ad­mi­nis­tra­rea cus­to­zi­lor (or­ga­ni­za­ţii ne­gu­ver­na­men­ta­le, in­sti­tu­te de cer­ce­ta­re, uni­ver­si­tă­ţi, mu­zee, pri­mă­rii, ocoa­le sil­vi­ce) în ad­mi­nis­tra­rea Agen­ţi­ei Na­ţi­o­na­le pen­tru Arii Na­tu­ra­le Pro­te­ja­te, o struc­tu­ră a sta­tu­lui proas­păt înfi­in­ţa­tă, fă­ră ex­pe­ri­en­ţă şi re­sur­se.

Până acum, sta­tul doar a mi­mat gri­ja pen­tru ari­i­le pro­te­ja­te, re­zer­vându-şi nu­mai drep­tul de a-i con­tro­la pe cei ca­re i-au fă­cut tre­a­ba şi, bi­neînţe­les, de a se lău­da cu re­zul­ta­te­le și cu mi­nu­na­tul pa­tri­mo­niu na­tu­ral al ţă­rii. Să nu ui­tăm că sta­tul avea ori­când la dis­po­zi­ţie pârghii con­trac­tua­le prin ca­re pu­tea re­zi­lia con­trac­te­le

cu ori­ce cus­to­de ca­re nu-şi fă­cea tre­a­ba, de ca­re nu a uzat, deși au exis­tat ca­zuri ca­re ar fi ce­rut-o. În loc, i-a tri­mis la plim­ba­re pe to­ţi! Nu con­te­a­ză nici că sta­tul, prin in­ter­me­di­ul au­to­ri­tă­ţii res­pon­sa­bi­le – Agen­ţia Na­ţi­o­na­lă pen­tru Arii Na­tu­ra­le Pro­te­ja­te (ANANP) –, a fă­cut la înce­pu­tul anu­lui o eva­lua­rea ac­ti­vi­tă­ţii cus­to­zi­lor ş ia ajuns la con­clu­zia că ma­jo­ri­ta­tea lor co­vârşi­toa­re a fă­cut şi fa­ce tre­a­bă bu­nă şi foar­te bu­nă.

Pe lângă eli­mi­na­rea cus­to­zi­lor, ONG-uri­le sunt eli­mi­na­te din­tre en­ti­tă­ţi­le ca­re pot ad­mi­nis­tra arii pro­te­ja­te. În schimb, so­ci­e­tă­ţi­le co­mer­cia­le şi re­gi­i­le ca­re ob­ţin pro­fit din ex­ploa­ta­rea re­sur­se­lor ari­i­lor pro­te­ja­te, ca şi pri­mă­ri­i­le şi con­si­li­i­le ju­de­ţe­ne dor­ni­ce de mari proi­ec­te, sunt li­be­re să le ad­mi­nis­tre­ze, de­şi în mul­te ca­zuri au do­ve­dit că nu fac tre­a­bă de­loc sau o fac prost şi chiar dis­truc­tiv.

Se­pa­re însă că pen­tru sta­tul ro­mâna con­tat mai mult con­tro­lul po­li­tic al re­sur­se­lor fi­nan­cia­re și uma­ne (noi pos­turi în struc­turi ale ANANP) le­ga­te de con­ser­va­rea na­tu­rii, con­tro­lul po­li­tic al mo­du­lui în ca­re se avi­ze­a­ză şi apro­bă proi­ec­te dis­truc­ti­ve pen­tru na­tu­ră şi con­tro­lul flu­xu­lui de in­for­ma­ţii ca­re tre­bu­ie să ajun­gă în ra­poar­te prin ca­re să dăm bi­ne şi să ne spă­lăm ima­gi­nea de ţa­ră co­da­şă la con­ser­va­rea na­tu­rii, de­şi sun­tem prin­tre cei mai bo­ga­ţi ca pa­tri­mo­niu na­tu­ral.

MAI TRIST ES­TE CĂ S-AU ELI­MI­NAT cus­to­zii şi ONGu­ri­le şi nu s-a pus ni­mic în loc. Asta de­oa­re­ce Agen­ţia Na­ţi­o­na­lă pen­tru Arii Na­tu­ra­le Pro­te­ja­te, ca­re tre­bu­ie să preia în di­rec­tă ad­mi­nis­tra­re ari­i­le pro­te­ja­te, es­te o in­sti­tu­ţie proas­păt înfi­in­ţa­tă, fă­ră ex­pe­ri­en­ţă, fă­ră re­sur­se, cu nu­mai câţi­va oa­meni an­ga­ja­ţi în ca­pi­ta­lă. Ei se vor ocu­pa de acum înain­te de ce­le aproa­pe 1.000 de arii pro­te­ja­te împrăş­tia­te prin toa­te col­ţu­ri­le ţă­rii, de la peş­teri la re­zer­va­ţii flo­ris­ti­ce şi fau­nis­ti­ce, de la si­turi pa­le­on­to­lo­gi­ce la si­turi pen­tru pro­tec­ţia pă­să­ri­lor. Mă îndoi­esc sin­cer că aceş­ti câţi­va func­ţi­o­nari se vor ocu­pa mai bi­ne de ele de­cât au fă­cut-o până acum su­te­le de spe­cia­liş­ti spe­o­lo­gi, bi­o­lo­gi, or­ni­to­lo­gi, pa­le­on­to­lo­gi, ge­o­lo­gi, sil­vi­cul­tori, bo­ta­niş­ti şi eco­lo­gi ai cus­to­zi­lor şi ONG-uri­le spri­ji­ni­te de mi­i­le de vo­lun­tari.

UITÂNDU-MĂ LA TEX­TUL ORDONANŢEI şi la mo­dul în ca­re a fost fă­cu­tă şi apro­ba­tă, cred că pen­tru sta­tul ro­mân nu con­te­a­ză de­loc ex­pe­ri­en­ţa acu­mu­la­tă de aceş­ti oa­meni, ex­per­ti­za lor, re­sur­se­le, ener­gia, tim­pul şi en­tu­zias­mul in­ves­ti­te.

Prin eli­mi­na­rea no­ţi­u­nii de cus­to­die se cre­e­a­ză un vid ad­mi­nis­tra­tiv până la pre­lua­rea efec­ti­vă de că­tre ANANP a ari­i­lor pro­te­ja­te de la cus­to­zi. Aces­tea vor ră­mâne fă­ră re­sur­se, pa­ză, mo­ni­to­ri­za­re, ac­ti­vi­tă­ţi şi proi­ec­te.

Să luăm exem­plul con­cret al unu­ia din­tre par­cu­ri­le ce­le mai me­dia­ti­za­te în ul­ti­ma vre­me: Par­cul Na­tu­ral Vă­că­reş­ti. Es­te pri­mul parc na­tu­ral ur­ban al ţă­rii şi a fost înfi­in­ţat prin Ho­tă­râre a Gu­ver­nu­lui în ur­ma stu­di­i­lor şi efor­tu­ri­lor sus­ţi­nu­te timp de aproa­pe cinci ani de o or­ga­ni­za­ţie ne­gu­ver­na­men­ta­lă. Tot ace­as­tă ONG a de­venit apoi ad­mi­nis­tra­tor şi s-a apu­cat de tre­a­bă în parc, tot cu pro­pri­i­le re­sur­se şi pu­teri. Acum, tot ex­clu­siv din pro­pri­i­le re­sur­se atra­se din me­di­ul pri­vat, par­cul

are o ad­mi­nis­tra­ţie (sta­tul ne-a obli­gat să înfi­in­ţăm şi să fi­nan­ţăm o struc­tu­ră de ad­mi­nis­tra­re cu 13 an­ga­ja­ţi), ac­ti­vi­tă­ţi­le din parc sunt per­ma­nent mo­ni­to­ri­za­te, zo­na a fost încet-încet cu­ră­ţa­tă, am scă­pat de in­cen­dii, bra­co­naj şi alte ne­re­gu­li, am ame­na­jat tra­see te­ma­ti­ce edu­ca­ti­ve şi ob­ser­va­toa­re or­ni­to­lo­gi­ce, am avut ac­ti­vi­tă­ţi edu­ca­ti­ve la ca­re au par­ti­ci­pat mii de co­pii şi nu nu­mai, am or­ga­ni­zat zeci de eveni­men­te, am fă­cut nu­me­roa­se stu­dii şi cer­ce­tări şi am pro­mo­vat na­tu­ra Ro­mâni­ei, pri­mind zeci de vi­zi­te la ni­vel înalt. Împreu­nă cu pes­te 30 de par­te­neri, de la ONG-uri, uni­ver­si­tă­ţi şi in­sti­tu­ţii de cer­ce­ta­re până la au­to­ri­tă­ţi lo­ca­le, lu­crăm acum la pla­nul de ma­na­ge­ment pen­tru ur­mă­to­rii ze­ce ani prin ca­re vrem să tran­sfor­măm par­cul într-o oa­ză de bi­o­di­ver­si­ta­te ur­ba­nă, într-un cen­tru de edu­ca­ţie de me­diu, într-un spa­ţiu de re­cre­e­re pen­tru bu­cu­reş­teni şi vi­zi­ta­tori, într-o am­ba­sa­dă pen­tru pro­mo­va­rea pa­tri­mo­ni­u­lui na­tu­ral al ţă­rii şi într-o atrac­ţie tu­ris­ti­că de prim rang a ca­pi­ta­lei.

Oa­re vor pu­tea fa­ce toa­te aces­tea func­ţi­o­na­rii sta­tu­lui ro­mân? Noi cre­dem că ar fi o pros­tie din par­tea lui să dea cu pi­ci­o­rul la toa­te aces­te re­sur­se de ca­re so­ci­e­ta­tea ci­vi­lă dis­pu­ne. E nor­mal ca sta­tul să-şi asu­me prin ANANP res­pon­sa­bi­li­ta­tea ad­mi­nis­tră­rii ari­i­lor na­tu­ra­le pro­te­ja­te, însă pre­lua­rea di­rec­tă a ad­mi­nis­tră­rii tre­bu­ie să fie un obi­ec­tiv stra­te­gic pe ter­men lung. Nu se poa­te fă­ră des­chi­de­re că­tre par­te­ne­ria­te pu­blic-pri­va­te cu in­sti­tu­ţii de învă­ţă­mânt şi cer­ce­ta­re, ONG-uri şi co­mu­ni­tă­ţi lo­ca­le ca­re să se im­pli­ce di­rect în ad­mi­nis­tra­re, sub coor­do­na­rea ANANP.

VIN AICI CU ÎNCĂ UN EXEM­PLU CON­CRET din cur­tea mea. Par­cul Na­ţi­o­nal Bu­i­la-Vântu­ră­ri­ţa a fost înfi­in­ţat de or­ga­ni­za­ţia noas­tră ca ex­po­nent al co­mu­ni­tă­ţii lo­ca­le. Sta­tul a de­cis apoi ca aces­ta să fie ad­mi­nis­trat de că­tre Rom­sil­va. Însă pen­tru că no­uă ne pa­să foar­te mult de na­tu­ra şi oa­me­nii de aca­să şi de vi­i­to­rul lor, ne-am im­pli­cat în ad­mi­nis­tra­ţie prin­tr-un par­te­ne­riat di­fi­cil, dar până la ur­mă foar­te be­ne­fic par­cu­lui. Aces­ta a însem­nat zeci de proi­ec­te şi su­te de vo­lun­tari ca­re au pus umă­rul la ac­ti­vi­tă­ţi­le de cer­ce­ta­re, mo­ni­to­ri­za­re, pro­mo­va­re, in­for­ma­re, edu­ca­ţie de me­diu, ame­na­jări şi între­ţi­ne­re a in­fras­truc­tu­rii tu­ris­ti­ce. Am reu­şit ast­fel să avem re­zul­ta­te de ex­cep­ţie şi să tran­sfor­măm un proi­ect de con­ser­va­re a na­tu­rii într-un pro­gram de dez­vol­ta­re du­ra­bi­lă a zo­nei şi co­mu­ni­tă­ţi­lor lo­ca­le din zo­na par­cu­lui. Cre­dem că eco­tu­ris­mul ba­zat pe pro­mo­va­rea şi va­lo­ri­fi­ca­rea să­nă­toa­să a re­sur­se­lor na­tu­ra­le şi cul­tu­ra­le ale zo­nei re­pre­zin­tă o şan­să uria­şă pen­tru dez­vol­ta­rea

DU­PĂ APROA­PE 20 DE ANI

ÎN CA­RE CUS­TO­ZII AU

AD­MI­NIS­TRAT O BU­NĂ

PAR­TE DIN ARI­I­LE

PRO­TE­JA­TE, STA­TUL

RO­MÂN A RENUNŢAT PES­TE

NOAP­TE LA SERVICIILE LOR.

du­ra­bi­lă a unei zo­ne să­ra­ce din ju­rul unei arii na­tu­ra­le pro­te­ja­te. Iar oa­me­nii sunt cheia suc­ce­su­lui de până acum şi tot ei vor fi ba­za şi în vi­i­tor. Atuu­ri­le noas­tre sunt pu­ter­ni­ca an­co­ra­re în zo­nă şi în co­mu­ni­tă­ţi­le lo­ca­le pe ca­re le cu­noaş­tem foar­te bi­ne, fap­tul că ne pa­să ex­trem de mult de oa­me­nii, pa­tri­mo­ni­ul şi vi­i­to­rul zo­nei, că pu­nem mult en­tu­ziasm şi pa­si­u­ne în mun­ca noas­tră, că am că­pă­tat ex­pe­ri­en­ţă în ad­mi­nis­tra­rea par­cu­lui şi în dez­vol­ta­rea zo­nei. De ce nu ne-ar vrea ANANP, Rom­sil­va sau ori­ce altă struc­tu­ră a sta­tu­lui ca par­te­neri la con­ti­nua­rea mun­cii pe ca­re am înce­put-o?

Cred că pri­o­ri­tă­ţi­le pen­tru sta­tul ro­mân ar tre­bui să fie:

1. Înfi­in­ţa­rea de că­tre ANANP a ad­mi­nis­tra­ţi­i­lor pen­tru ce­le 12 arii na­tu­ra­le pro­te­ja­te ca­re ar tre­bui să ai­bă ad­mi­nis­tra­ţii şi nu au.

2. Pre­lua­rea de că­tre ANANP a ce­lor 367 de arii na­tu­ra­le pro­te­ja­te „or­fa­ne”, ca­re nu au încă un cus­to­de.

3. Cre­a­rea şi apli­ca­rea unor cri­te­rii obi­ec­ti­ve de eva­lua­re a per­for­man­ţei de ma­na­ge­ment a ad­mi­nis­tra­to­ri­lor şi cus­to­zi­lor ca­re au 42 de arii pro­te­ja­te în ad­mi­nis­tra­re şi res­pec­tiv 264 în cus­to­die.

4. Re­zi­li­e­rea con­trac­te­lor ad­mi­nis­tra­to­ri­lor şi cus­to­zi­lor ca­re nu înde­pli­nesc cri­te­ri­i­le de per­for­man­ţă şi/ sau sunt în con­flict de in­te­re­se şi pre­lua­rea aces­tor arii na­tu­ra­le pro­te­ja­te de că­tre ANANP.

Toa­te aces­tea ar tre­bui fă­cu­te în timp ce ANANP îşi creş­te ca­pa­ci­ta­tea in­sti­tu­ţi­o­na­lă, îşi pre­gă­teş­te spe­cia­liş­ti şi iden­ti­fi­că şi uti­li­ze­a­ză re­sur­se­le pen­tru ad­mi­nis­tra­rea ari­i­lor na­tu­ra­le pro­te­ja­te.

Con­si­der că es­te im­po­si­bi­lă la ora ac­tua­lă o bu­nă ad­mi­nis­tra­re a ari­i­lor pro­te­ja­te dând la o par­te toa­tă ex­per­ti­za, ex­pe­ri­en­ţa şi de­di­ca­ţia ca­re vin din­spre foar­te mul­ţi din­tre cus­to­zi.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.