CONTEXT
ISTORIA CREȘTERII ȘI DESCREȘTERII BĂILOR HERCULANE
„APELE SACRE ale lui Hercule” – așa au numit romanii apele termale de la Băile Herculane acum aproape două milenii, când au construit aici primele băi și locul a devenit un centru aristocratic de agrement. În timpul ocupației austro-ungare din România, orașul Băile Herculane a trecut printr-o transformare arhitecturală, iar în timpul regimului comunist s-au construit unități de turism de masă. În era post-comunistă, pitoreasca stațiune termală, una dintre cele mai vechi din lume, a căzut în ruină. Vechile bazine stau goale și părăsite în subsoluri întunecoase, clădirile neglijate continuă să se deterioreze, iar buruienile îmbracă zidurile hotelurilor cândva pline, care acum atrag priviri compătimitoare. Deși se investesc în continuare bani în hoteluri noi cu dotări de spa moderne, bijuteriile coroanei de la Băile Herculane rămân fără lustru, încă obsedant de frumoase cu aerul lor melancolic.
În ciuda stării proaste în care se află orașul, oamenii continuă să vină la Băile Herculane ca să se cufunde în apele terapeutice, să stea întinși în bazine calde de-a lungul râului și să se delecteze cu soarele și împrejurimile – munți, păduri, ziduri de piatră. În bazine, ei discută despre vremurile de demult și își exprimă speranța că, într-o zi, vechile băi vor fi readuse la măreția de altădată.
Mi-am propus să surprind în fotografii legătura spirituală pe care oamenii o stabilesc cu apa în acest loc istoric care, în ciuda anilor de neglijare, încă exercită o magie considerabilă. În plan secund, m-a interesat emoția pe care o pot inspira degradarea și vechimea, ce a existat cândva, ce s-a pierdut și ce poate fi, într-o zi, găsit și prețuit din nou. Fiind originară din Băile Herculane, am avantajul de a-mi aminti orașul în zilele sale mai prospere. În ultimii ani, am petrecut multe ore vorbind cu turiștii, ascultându-le poveștile și motivele pentru care fac cure de ape. Asemenea lor, sunt plină de speranță cu privire la viitorul Băilor Herculane.