: 03 UNDE AM MERS

MISI UNILE APOLLO S -AU CONCENTRAT P E FAȚA VI ZI BI L Ă A LUNII . ACUM, S ONDELE FĂRĂ ECHIPAJ DEZVĂLUIE MAI MULTE I NFORMAȚII DESPRE LUNĂ Ș I S PAȚI UL DE DI NCOLO DE E A .

În anii '60, Luna era în continuare un mister. Pentru a afla mai mult de la misiunile Apollo, NASA a ales puncte de aselenizare în diverse reliefuri lunare, printre care vastele câmpii întunecoase sculptate de oceane de lavă dispărute sau înălțimile formate de impactul meteoriților.

Din 1969 până în 1972, astronauții americani au aselenizat în cinci puncte, fiecare ales pentru alte obiective științifice. Toate se aflau pe fața apropiată, pătată, a Lunii, al cărei teren fusese studiat amănunțit de misiunile de pe orbită și unde centrul de control putea rămâne în contact direct cu astronauții.

Agențiile spațiale au trimis sonde fără echipaj către locuri îndepărtate din sistemul solar. Navele spațiale au explorat alți 60 de sateliți și chiar au coborât pe suprafața unuia – pe Titan, una dintre lunile lui Saturn. Pe Luna noastră, roverele robotice și-au lăsat urmele în patru locuri. La începutul anului în curs, China a făcut istorie, trimițând modulul fără echipaj Chang’e 4 pe fața îndepărtată a Lunii. Primul modul de aselenizare privat spre Lună s-a prăbușit în aprilie, dar organizația non-profit israeliană care l-a trimis a anunțat că va încerca din nou.

SUA nu s-au lăsat mai prejos și vor să trimită mai multe module de aselenizare, cu tehnologii care să pregătească revenirea astronauților.

S TÂ N GA : Buzz Aldrin și-a fotografiat urmele pe Lună pentru a documenta pașii mici făcuți de astronauți în misiunea Apollo 11.