MĂREȚ IA MÂI NI LOR LUI BACH

S-AR PĂREA că geniul muzical are multe dimensiuni. În cazul compozitorului Johann Sebastian Bach (1685-1750), este posibil ca o înzestrare anatomică să îi fi sporit virtuozitatea. Într-un studiu publicat într-un jurnal științific german, anatomistul și muzicianul Andreas Otte a dedus că Bach – un talentat organist și clavecinist – putea cuprinde excepțional de mult din claviatură.

Folosind o fotografie( dreapta) aceea ce istoricii consideră a fi scheletul lui Bach, Otte a calculat dimensiunea mâinii – 21,5 cm de la încheietură la vârfurile degetelor – și extensia sa, 26 cm de la degetul mare până la cel mic, cu palma larg deschisă. Folosind acele măsurători, Otte a calculat că Bach putea cânta o duodecimă, care cuprinde 12 clape albe. Acea extensie – marcată pe claviatura din dreapta – este neobișnuită chiar și azi, când oamenii sunt, în general, mai mari decât pe vremea lui Bach.

„Nu putem aprecia exact cât de relevantă este extensia pentru arta unui muzician”, spun Otte. Și insistă să nu se interpreteze că cercetarea lui ar condiționa priceperea muzicală a lui Bach de cuprinderea mâinii sale: „Ar fi un sacrilegiu”. —INES BELLINGER

S T Â N G A Printre fanii compozitorului baroc Johann Sebastian Bach s-a numărat și Albert Einstein, care ar fi mărturisit: „Trebuie să spun asta despre lucrările lui Bach: ascultă, cântă, iubește, venerează – și ține-ți gura”.

TE P O Ț I ÎNTINDE? Pe diagrama claviaturii unui pian de secol al XVIII-lea, punctele roșii ilustrează extensia despre care Otte spune că îi permitea lui Bach să cuprindă 12 clape albe – o duodecimă.

MAI SUS Scheletul considerat a fi al lui Bach, fotografiat în 1895 de anatomistul Wilhelm His. Otte a examinat mâna stângă, deoarece de la dreapta lipsesc prea multe oase.