Starea Arcticii
CÂND UN METRU DE SOL ÎNGHEȚAT DEVINE MOALE, CAR BONUL DEGAJA T POATE ÎMPINGE SCHIBAREA CLIMEI ÎNTR-UN PUNCT CRITIC.
ÎN PRIMĂVARA lui 2018, s o ț ulm eu ș i cu mine am fost în Arctica, într-o expediție National Geographic. Nu mai fusesem niciodată și ne-a izbit amploarea frumuseții sale aspre, ghețarii alb-albaștri care sclipeau în soarele nopții albe și fauna abundentă. Nu voi uita niciodată morsa imensă pe care am văzut-o înfruntând un urs polar tânăr.
Nu voi uita nici cum căpitanul navei, Leif Skog, a anunțat că înaintasem mai spre nord decât o făcuse această expediție vreodată. Știam că asta însemna ceva – Skog naviga în apele polare de patru decenii. Ce uimitor, ne-am gândit noi inițial. Apoi, însă, am revenit la realitate când ne-am dat seama de ce ajunseserăm atât de departe: pentru că gheața marină care oprește în mod normal înaintarea către nord a navei se topise. În numărul de față vom analiza acest efect și altele pe care schimbările climatice le au asupra Arcticii, de la modificarea balanței de putere geopolitică la permafrostul care se dezgheață.
Când un metru de sol înghețat devine moale, carbonul degajat poate împinge schimbările climatice într-un punct critic, afirmă autorul Craig Welch în articolul „Amenințarea de sub noi”. Cum Arctica se încălzește mult mai repede decât restul planetei, scrie Welch, „tundra din Groenlanda s-a confruntat în 2017 cu cel mai grav incendiu natural cunoscut al său”. Între timp, „Lakselv, Norvegia, la 390 km deasupra Cercului Arctic, a înregistrat o temperatură toridă de 32°C. Renii au căutat refugiu în tunelurile rutiere”.
Ce am văzut eu în Arctica și ceea ce veți citi aici dă de gândit. Sper să și galvanizeze, îndemnându-ne pe fiecare să facem ce ne stă în putință pentru a încetini schimbările climatice. Vă mulțumesc că citiți National Geographic.