Contemplând o lume bulversată
DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI, acest nou coronavirus a schimbat viața așa cum o știam. În întreaga lume, enorm de mulți oameni au contractat COVID-19 și numărul celor morți încă mai crește. Niciun cotlon al vieții nu este neatins. Munca. Școala. Viața de familie. Tradiții precum ceremoniile de absolvire și, din păcate, înmormântările, au devenit aproape de nerecunoscut.
Această ediție specială se axează pe modul în care pandemia a refăcut lumea noastră – și pe felul în care ne-ar putea schimba și mai mult gândirea și faptele în viitor. Mă gândesc mult cum îi va afecta pe copii. În timpul ședințelor video pe care le-am ținut din martie, când am început să lucrăm de acasă, am tot văzut copiii colegilor pe fundal (și uneori în prim-plan). Îmi fac griji cum le va afecta educația faptul că sunt forțați să învețe de la distanță.
Dar îmi fac mai multe griji pentru tinerii pe care nu îi văd la aceste apeluri: copii pentru care școlile ofereau acces la internet și computere acceptabile și o masă (sau mai multe) pe zi. Mă rog ca acel ajutor să continue chiar dacă școlile vor rămâne închise și sper ca acei copii să fie suficient de puternici ca să își revină.
Mă gândesc și la tinerii care tocmai se afirmau când a aterizat pandemia, spulberând atâtea visuri. Generația de 18-25 de ani a avut de înfruntat provocări de la început, crescând în umbra atacurilor de la 11 septembrie și trecând prin simulări de atacuri armate începând din școala primară. Marea recesiune a afectat serios multe familii, așa că studenții și-au asumat munți de datorii ca să-și plătească facultatea. Iar acum își văd stagiile anulate, ofertele de muncă – retrase, un „an sabatic” nedorit. E un ghinion cumplit. „Generația fraierită”, cum îi numesc unii.
Să nu ne grăbim. Am citit recent un eseu despre 2020, scris de Cate Engles, care a absolvit în iunie un liceu privat din Ohio. Asemenea claselor terminale de pe tot cuprinsul Statelor Unite, clasa ei „a fost imediat aruncată într-o lume căreia nu îi păsa de tradițiile claselor terminale, de medii și de planurile de facultate”, scria ea. Fără ceremonii, doar cu situații neprevăzute.
Ea și-a amânat cu un an înscrierea la facultate și intenționează să profite la maximum de el, așa cum a făcut clasa ei când balurile de absolvire au fost anulate. „În loc să ne facem griji pentru rochii și parteneri și corsaje, generația noastră de liceeni și-a dedicat sfârșiturile de săptămână luptei pentru o justiție prea de mult refuzată”, scria ea. Speră ca rezultatul să fie „articole de ziar despre impactul pe care această generație l-a avut în lume, nu pe ringul de dans”.
Eu cu siguranță nu am avut o asemenea eleganță sau înțelepciune la 18 ani. Veți găsi același tip de hotărâre la alți tineri, într-un eseu din acest număr. Iată cum descrie autorul Jordan Salama, el însuși de numai 23 de ani, acest moment al istoriei: „Pentru aceia dintre noi aflați la începutul vieții de adult, startul șovăitor cauzat de pandemie înseamnă că alegerile noastre vor conta și mai mult.”
Vă mulțumesc că citiți National Geographic.
Urmăriți-i pe cercetătorii care încearcă să oprească COVID-19 – și următoarea pandemie – în Vânătorii de viruși. Premiera documentarului: 27 noiembrie, ora 22:00, pe National Geographic.