National Geographic Romania

Peste 100.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturil­or de șarpe. Cam 95% dintre decese au loc în comunități­le rurale sărace din țări în curs de dezvoltare.

- 5.000 5 60.000 350 otrăviri pe an morți pe an DIANA MARQUES ȘI RILEY D. CHAMPINE, NGM; EDWARD BENFIELD 5.000 40.000 500.000 50 5 30.000 1.500.000 100.000 1.500 500

antidoturi­lor africane mai sigure trebuie păstrate la rece pentru a rămâne stabile și eficiente. Cu penele de curent frecvente, chiar și în orașe, păstrarea lor la rece poate fi aproape imposibilă.

Pentru a atrage atenția asupra acestei crize și a atrage fonduri pentru cercetare și tratament, OMS a adăugat în 2017 otrăvirea prin mușcătură de șarpe la lista sa de boli tropicale neglijate, care include rabia, febra Dengue și lepra. În 2019 a anunțat drept obiectiv reducerea cu 50% a numărului de decese anuale și dizabilită­ți cauzate de aceste otrăviri până în 2030 – o inițiativă care ar putea costa aproape 140 de milioane de dolari.

Aducerea mușcăturil­or de șarpe la acest nivel de preocupare va servi ca semnal de alarmă pentru miniștrii sănătății din Africa, spune Mamadou Cellou Baldé, de 66 de ani, biolog și director de cercetare la Institutul Guineean pentru Cercetare Biologică Aplicată (IRBAG) din Kindia, care conduce o clinică pentru tratarea mușcăturil­or de șarpe. Baldé și alți experți încearcă de mult să avertizeze autorități­le asupra gravității acestei crize letale și vitale: este disponibil un antidot sigur? Și dacă da, personalul medical știe să îl administre­ze? Adeseori în Africa Subsaharia­nă răspunsul la ambele întrebări este nu.

Unii oameni nici nu sunt duși la un spital. Familiile pot cere, în schimb, ajutorul unui vraci, care poate să aplice frunze sau cenușă de la oase de animal arse sau să lege un garou în jurul membrului mușcat, ceea ce poate restricțio­na periculos circulația sangvină. Unele tratamente botanice calmează într-adevăr durerea și reduc umflăturil­e, dar nu pot salva viața unei victime, spune Baldé.

Chiar și așa, supraviețu­itorii mușcăturil­or de șarpe pot pune salvarea lor pe seama vracilor. Cam jumătate dintre mușcăturil­e șerpilor veninoși sunt uscate, fără venin injectat, spune Eugene Erulu, medic la Spitalul Watamu din sudul Kenyei, „așa că acești pacienți se fac bine, iar vraciul crede că el i-a vindecat”.

Baldé lua o pauză sub un arbore de mango la IRBAG, când un om agitat

Șerpi veninoși se găsesc în toată lumea, dar oamenii cei mai expuși pericolulu­i trăiesc în regiunile rurale și sărace din Africa și sudul Asiei, unde accesul la tratament este adeseori limitat. Nu toate mușcăturil­e duc la injectarea veninului, dar cele care o fac pot ucide sau schilodi permanent o persoană.

Oamenii din zonele rurale, mai ales lucrătorii agricoli și vânătorii, au șanse mai mari de a întâlni un șarpe. Încălțămin­tea neadecvată sau o locuință nesigură cresc riscul de mușcături.

Compact, robust și lent

Colți lungi, articulați

Număr de specii 1

13 Zero sau lipsă date

Mulți se tratează băbește după o mușcătură sau este posibil să nu aibă cu ce să ajungă repede la un spital. Orice întârziere crește substanția­l probabilit­atea de dizabilita­te sau deces.

Veninul unor viperide precum șerpii-cuclopoței sau viperele comune poate cauza leziuni renale grave și perturba coagularea și circulația sângelui, producând inflamație severă, hemoragie și necroză. El ucide, de obicei, în câteva zile.

Există peste 3.000 de specii de șerpi. Cam 600 sunt periculoas­e, cel puțin 200 fiind considerat­e de interes medical, deoarece veninul lor ar putea ucide sau mutila un om. În zone mai sărace, e posibil ca unitățile medicale să nu aibă oameni cu pregătirea sau echipament­ul necesar pentru a trata o mușcătură periculoas­ă. Multe comunități nici nu au clinici.

Subțire, agil și activ

Producția este cu mult sub cantitatea necesară, iar tipurile potrivite de ser antivenin adesea nu sunt disponibil­e la clinici. Chiar dacă este disponibil un antidot, multe victime nu și-l permit.

Patru dintre cele 18 familii de șerpi conțin specii periculoas­e pentru oameni, dar viperidele și elapidele sunt responsabi­le pentru peste 95% dintre mușcăturil­e veninoase din lume.

Veninul elapidelor, precum cobrele și mamba din Africa și taipanii din Asia, poate bloca transmiter­ea impulsuril­or nervoase, paralizând mușchii respirator­i și făcând respirația imposibilă. Acesta ucide în câteva ore.

Colți scurți, ficși

 ??  ??
 ??  ??
 ??  ?? În India, se estimează că 50.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturil­or de șarpe.
În India, se estimează că 50.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturil­or de șarpe.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania