ÎN JURUL LUMII ÎN 20 DE EX­PE­RI­E­NȚE

National Geographic Traveller Romania - - DE VĂZUT MADRID - REPORTER: JENNIFER BARGER

Plim­ba­re cu pin­gu­i­nii

ANTARC­TI­CA

Con­ti­nen­tul de la ba­za hă­rții este un me­diu as­pru, dar fas­ci­nant pen­tru întâlniri cu până la șap­te spe­cii de pin­gu­ini, prin­tre ca­re cu frâu, cu cas­ca lor nea­gră, și gen­too, cei cu coa­da lun­gă. Pe­ri­oa­da ideală de vi­zi­ta­re este pe la ju­mă­ta­tea lui ia­nua­rie, când pin­gu­i­nii adu­lți își îngri­jesc pu­ii grași și pu­foși în cu­i­buri din pi­e­tri­ce­le. Tre­bu­ie să păs­trați dis­ta­nța de si­gu­ra­nță, dar mul­te pă­sări nu par de­ran­ja­te de com­pa­nie și se apro­pie ele. Pe­nin­su­la Antarc­ti­că, pro­e­mi­ne­nța de us­cat uriașă ca­re se îndre­ap­tă spre nord, că­tre America de Sud, este des­ti­nația ce­lor mai mul­te croa­zi­e­re.

Pont: Învățați să fo­to­gra­fiați pin­gu­ini și ais­ber­guri în Jo­ur­ney to Antarc­ti­ca, de la Nat Geo Expe­di­ti­ons. nat­ge­o­ex­pe­di­ti­ons.com/ex­plo­re

Cu tre­nul prin­tr-un ca­ni­on co­lo­sal

CANIONUL CUPRULUI, MEXIC

De la scântei­e­toa­rea Ma­re a lui Cor­tez din Pa­ci­fic până la înă­lți­mi­le din Si­er­ra Ma­dre, ca­lea fe­ra­tă Chi­hua­hua al Pa­ci­fi­co (pe scurt, El Che­pe) tre­ce 39 de po­duri și stră­ba­te 88 de tu­ne­luri, încon­ju­ra­tă de stânci ver­ti­ca­le și zi­duri ară­mii. A fost con­stru­i­tă pen­tru a adu­ce pros­pec­to­rii de aur în mu­nții bo­gați în mi­ne­reuri din Si­er­ra Ma­dre; s-a lu­crat la ea mai bi­ne de un se­col. Acum, atra­cția este că­lă­to­ria în si­ne, prin întin­de­ri­le aproa­pe nea­tin­se de om ale im­pu­nă­to­ru­lui Ca­ni­on al Cuprului.

Pont: În Chi­hua­hua, vi­zi­tați Mu­zeul Nați­o­nal al Re­vo­luți­ei, din fos­ta lo­cu­i­nță a li­de­ru­lui mișcă­rii, Pan­cho Vil­la.

Cu snor­ke­lul în Ma­rea Ba­ri­e­ră de Co­ra­li

AUSTRALIA

În ci­u­da de­co­lo­ră­rii co­ra­li­lor din cau­za schim­bă­ri­lor de cli­mă, Ma­rea Ba­ri­e­ră de Co­ra­li ră­mâne una din­tre mi­nu­ni­le na­tu­ra­le ale glo­bu­lui, un pa­ra­dis su­bac­va­tic. Cu ce­le aproa­pe 3.000 de re­ci­fe in­di­vi­dua­le și pes­te 900 de in­su­le tro­pi­ca­le, aco­pe­ră o dis­ta­nță cât între Islan­da și Fra­nța. Snor­ke­lul, scu­fun­dă­ri­le cu tu­buri de oxi­gen, caia­cul sau va­se­le cu fun­dul de sti­clă vă per­mit să ve­deți

de aproa­pe pes­te 600 de spe­cii de co­ra­li, pești-clovn în cu­lori vii și re­chini-de-re­cif ti­mi­zi.

Pont: Mai mul­te age­nții vă iau de la ho­tel la 4 di­mi­neața, pen­tru a ve­dea ră­să­ri­tul pe re­cif și Ather­ton Ta­ble­lan­ds cu ba­lo­nul cu aer cald.

Pe că­rări bi­bli­ce

DRU­MUL RE­GE­LUI, IORDANIA

Ma­rea ru­tă co­mer­cia­lă din Ori­en­tul Mij­lo­ciu, ca­re le­a­gă Ma­rea Roșie de Ma­rea Moar­tă, a fost stră­bă­tu­tă de ar­ma­te ro­ma­ne, per­so­na­li­tăți bi­bli­ce și cru­ciați me­di­e­va­li. Da­că ur­mă­riți tron­so­nul ior­da­nian cu mași­na, de la Amman la Pe­tra, veți ve­dea for­mați­u­ni­le dra­ma­ti­ce și ster­pe, în nua­nțe de ka­ki, ale Văii Rif­tu­lui, preț de 370 km șer­pu­i­tori, tre­când pe lângă cas­te­le și tem­ple pă­ră­si­te și pe lângă Mun­te­le Ne­bo, de un­de se spu­ne că ar fi vă­zut Moi­se Ța­ra Fă­gă­du­i­nței.

Pont: Expe­ri­e­nța ideală în orașul an­tic Pe­tra o ofe­ră tu­ru­ri­le noc­tur­ne, la lu­mi­na lu­mână­ri­lor, or­ga­ni­za­te de trei ori pe săp­tă­mână.

În sa­fari DELTA FLU­VI­U­LUI OKA­VAN­GO, BOT­SWA­NA

Par­cul Nați­o­nal Cho­be din Bot­swa­na are mai mu­lți ele­fa­nți de­cât ori­ca­re alt parc fau­nis­tic din Afri­ca, dar și tur­me mari de bi­vo­li, ze­bre și an­ti­lo­pe. Le pu­teți ve­dea în sa­fa­ri­uri pe jos, din ve­hi­cu­le­le tra­diți­o­na­le, sau ex­plo­rând delta au­rie, ti­vi­tă cu ier­buri, într-o mo­ko­ro (ca­noe din­tr-un trun­chi sco­bit). Înnop­tați la Za­ra­fa Camp, de pe lis­ta Pen­si­u­ni­lor Uni­ce ale Lumii Na­ti­o­nal Ge­o­grap­hic, afla­tă în Re­zer­vația Se­lin­da, de un­de pu­teți au­zi leii ră­gând lângă cor­turi.

Pont: Admi­rați pic­tu­ri­le ru­pes­tre preis­to­ri­ce din De­a­lu­ri­le Tso­di­lo, sit din Pa­tri­mo­ni­ul Mon­dial UNESCO aflat la mar­gi­nea nord-ves­ti­că a del­tei.

Pânze­le sus pe Me­di­te­ra­na

COAS­TA DE TURCOAZ A TURCIEI

Evi­tați por­tu­ri­le su­fo­ca­te de me­ga-iah­turi ale Ri­vi­e­rei Fran­ce­ze și na­vi­gați pe lângă idi­li­ca Pe­nin­su­lă Li­cia din Tur­cia într-o go­e­le­tă (gu­let) cu do­uă ca­tar­ge. Ti­pul aces­ta de co­ra­bie stră­ba­te Me­di­te­ra­na de se­co­le. De pe va­sul de mă­ri­me me­die – de obi­cei cu lun­gi­mea între 15 și 25 m – veți ve­dea ră­mășițe ale unor ci­vi­li­zații întin­se pe mai bi­ne de 4.000 de ani. Ce­le mai mul­te go­e­le­te na­vi­ghe­a­ză de la Fet­hiye spre est, pe lângă coas­tă, până la Ke­ko­va, opresc în por­turi mici și an­co­re­a­ză pes­te noap­te în gol­fu­lețe izo­la­te.

Pont: În lar­gul coas­tei nor­di­ce a Insu­lei Ke­ko­va pu­teți ve­dea ru­i­ne­le scu­fun­da­te ale orașu­lui ele­nis­tic Apol­lo­nia.

Tot mai sus în Alpi

DOLOMIȚII

Șo­se­aua nu­mi­tă Ma­rea Ru­tă a Do­lo­miți­lor șer­pu­i­ește și ur­că prin­tr-un pin­ten su­dic fan­tas­tic al Alpi­lor. Ma­gia re­gi­u­nii vi­ne din na­tu­ra cal­ca­ru­lui do­lo­mi­tic – de-a lun­gul a mii de ani, ero­zi­u­nea a sculp­tat în el zi­mți de fe­răs­trău, tur­le și de­fi­leuri ca­re își schim­bă cu­loa­rea în fun­cție de lu­mi­nă.

Pont: Fa­ceți o opri­re la prânz sau pes­te noap­te la Ri­fu­gio Scoiat­to­li din Cor­ti­na, o pen­si­u­ne de fa­mi­lie cu pri­ve­liști mon­ta­ne și pas­te de ca­să cu afi­ne.

Ca­lea fe­ra­tă su­pre­mă

RUSIA

Tran­ssi­be­ria­nul, cu ai săi pes­te 9.000 km, este cea mai lun­gă ca­le fe­ra­tă din lu­me, cu mai mul­te ra­mi­fi­cații în Rusia și res­tul Asi­ei. Cea mai no­uă și mai an­tre­nan­tă li­nie (ter­mi­na­tă în 1956) vă du­ce într-o săp­tă­mână de la Mos­co­va la Bei­jing. Du­pă un ocol în jurul Bai­ka­lu­lui si­be­rian cris­ta­lin (cel mai adânc și mai ve­chi lac din lu­me), veți lu­ne­ca prin­tre mu­nți împă­du­riți, pe lângă câmpi­i­le pre­să­ra­te cu iur­te ale Mon­go­li­ei și prin ni­si­pu­ri­le roșii ar­ză­toa­re ale Deșer­tu­lui Go­bi. În va­go­nul-res­tau­rant, pe mă­su­ră ce tre­ceți gra­nițe­le, veți avea la dis­po­ziție bo­rș și blini sau car­ne de rață.

Pont: Re­zer­vați un pat în va­go­nul co­mun (plat­zkart) ori într-o ca­bi­nă se­pa­ra­tă mai scum­pă, sau re­zer­vați o că­lă­to­rie Nat Geo Expe­di­ti­ons cu tre­nul Gol­den Ea­gle Trans-Si­be­rian.

Pe Ma­re­le Zid

CHINA

Ri­di­cat acum pes­te 2.000 de ani ca pa­vă­ză împo­tri­va in­va­da­to­ri­lor de la nord, Ma­re­le Zid stră­ba­te China ca o co­loa­nă ver­te­bra­lă mo­nu­men­ta­lă. Pe po­rți­uni lun­gi, se întin­de într-o de­că­de­re ex­tra­va-

STELELE TE­A­TRU­LUI JAPONEZ KABUKI DE­VIN CELEBRE, MAI ALES BĂR­BAȚII CA­RE JOA­CĂ RO­LURI DE FE­MEI. Sce­ne­le de kabuki pro­fe­si­o­nal din To­kyo, Kyo­to și Osa­ka păs­tre­a­ză tra­diția dis­tri­buți­ei ex­clu­siv mas­cu­li­ne, dar în te­a­tre­le kabuki de ama­tori din orașe­le mai mici ale Ja­po­ni­ei joa­că și fe­mei sau co­pii (stânga), în ro­luri de răz­boi­nici sau de fe­ci­oa­re.

gan­tă, de­te­ri­o­rat de timp și vre­me. Se­cți­u­nea din­tre Jin­shan­gling și Si­ma­tai, la nord-est de Bei­jing – stâncoa­să și aproa­pe nes­chim­ba­tă din se­co­lul al XVI-lea – ofe­ră o plim­ba­re glo­ri­oa­să dea­su­pra pă­du­ri­lor un­du­i­toa­re. La est de Si­ma­tai, zi­dul este cu 200 de ani mai ve­chi, dar și mai ava­riat și mai dra­ma­tic: ur­că pan­te abrup­te și co­boa­ră în văi. Cel mai înalt punct de pe zid este Tur­nul de Ve­ghe al Bei­jin­gu­lui, la ca­re se ajun­ge pe un pod ae­rian.

Pont: Dor­miți într-un de­cor mo­dern la Com­mu­ne by the Gre­at Wall, un com­plex de vi­le și apar­ta­men­te proi­ec­ta­te de ar­hi­te­cți asia­tici de re­nu­me.

Oco­lul Pă­mântu­lui

DIN SAMOA ÎN SERENGETI

Fa­ceți oco­lul pă­mântu­lui ca un Ma­ge­lan mo­dern, dar mai ușor de­cât el, cu că­lă­to­ri­i­le Aro­und the Wor­ld by Pri­va­te Jet de la Na­ti­o­nal Ge­o­grap­hic, îndru­mați de fo­to­gra­fi, scri­i­tori și ghi­zi cul­tu­ra­li expe­rți. nat­ge­o­ex­pe­di­ti­ons.com/ex­plo­re

Pont: Că­lă­to­ri­i­le cu avi­o­nul pri­vat ex­plo­re­a­ză zo­ne­le de sa­fari din Afri­ca, la­nțuri de in­su­le din Pa­ci­fic și tem­ple­le și orașe­le Asi­ei.

Aplau­ze pen­tru kabuki

JA­PO­NIA

Sa­mu­rai cu să­bii, po­vești de dra­gos­te in­ter­zi­se și tră­dări sânge­roa­se – toa­te aces­tea fac spec­ta­co­le­le ja­po­ne­ze de kabuki la fel de dra­ma­ti­ce și de cap­ti­van­te ca pi­e­se­le lui Sha­kes­pe­a­re sau te­le­no­ve­le­le spa­ni­o­le. Sta­ru­ri­le lor de­vin ce­le­bri­tăți, mai ales on­na­ga­ta, băr­bații în ro­luri de fe­mei. Po­vești­le sunt pi­can­te și, ade­sea, cu te­mă is­to­ri­că, une­ori punc­ta­te de dan­suri și no­te­le hip­no­ti­zan­te, plângă­toa­re ale sha­mi­se­nu­lui,o lău­tă cu trei cor­zi.

Pont: Cău­tați bi­le­te la Te­a­trul de Kabuki Sho­chi­ku­za din Osa­ka, fost ci­ne­ma­to­graf con­stru­it în 1923. Înain­te de spec­ta­col, luați un pro­gram sau ghid au­dio în en­gle­ză.

Că­la­re în Anzi

CHILE, PE­RU, ECUA­DOR Anzii, cel mai lung la­nț mun­tos de pe pla­ne­tă, se întind pe cir­ca 7.250 km, din Ve­ne­zue­la în Ța­ra de Foc. Că­ră­ri­le bă­tu­te de la poa­le­le lor sunt ex­ce­len­te pen­tru ex­cur­sii că­la­re, ofe­ri­te de zeci de age­nții din Argen­ti­na, Chile, Pe­ru și Ecua­dor. Una stră­ba­te pa­jiști­le de pe înă­lți­mi­le ecua­do­ri­e­ne; alta ur­mă­rește o ve­che ru­tă a con­tra­ban­diști­lor, din Chile până în Argen­ti­na, prin Anzii pa­ta­go­ne­zi, pe lângă la­curi de mun­te. Cu puțin no­roc, veți ve­dea la­me, pu­me, și­nși­le sau con­dori.

Pont: Pen­tru o ex­pe­ri­e­nță cos­mi­că, re­zer­vați ca­me­re la Elqui Do­mos, din Chile, ca­re ofe­ră tururi astro­no­mi­ce, ca­ba­ne cu aco­pe­riș ra­ba­ta­bil și o te­ra­să des­co­pe­ri­tă cu te­les­coa­pe.

Fas­ci­nația pi­ra­mi­de­lor

EGIPT

Ni­si­pu­ri­le Egip­tu­lui vă­lu­resc pe lângă mo­nu­men­te stră­ve­chi, ca­re far­me­că ima­gi­nația cum puți­ne alte lo­curi o fac. Ma­ri­le Pi­ra­mi­de de la Gi­zeh, con­stru­i­te în jurul anu­lui 2550 î.H., nu înce­te­a­ză să ne ui­me­as­că cu vas­ti­ta­tea și is­to­ria lor. Co­bo­râți 90 m prin­tr-un co­ri­dor de un me­tru lăți­me, până în ini­ma uni­cei mi­nuni a lumii an­ti­ce ca­re încă stă în pi­ci­oa­re.

Pont: Ca­zați-vă la Me­na Ho­u­se Obe­roi, o ca­ba­nă de vână­toa­re din se­co­lul al XIX-lea tran­sfor­ma­tă în ho­tel, cu ve­de­re mag­ni­fi­că spre pi­ra­mi­de.

Vin ar­gen­ti­nian de la sur­să

MENDOZA, ARGEN­TI­NA

Lu­xo­sul vin roșu Mal­bec com­ple­te­a­ză în mod ra­fi­nat și fruc­tat ce­le­bre­le căr­nuri par­ril­la ar­gen­ti­ni­e­ne, ru­me­ni­te pe foc. Își tra­ge gus­tul bo­gat din so­lul pu­ter­nic mi­ne­ra­li­zat al pro­vin­ci­ei Mendoza, din zi­le­le cal­de și no­pți­le ră­co­roa­se. Gus­tați-i ra­fi­na­men­tul și ma­gia la cra­me­le afla­te la sud de lo­ca­li­ta­tea Mendoza, un oraș cu aer de

Lu­mea Ve­che din ves­tul Argen­ti­nei, în sti­cle re­nu­mi­te de la pro­du­că­tori ca Acha­val-Fer­rer, Do­mi­nio del Pla­ta și Bo­de­gas Sa­len­tein. Mul­te do­me­nii vi­ni­co­le au și res­tau­ran­te la ca­re pu­teți asor­ta vi­nul la o ci­nă prin­tre vițe­le-de-vie.

Pont: Mu­seo del Vi­no San Fe­li­pe din Mai­pú ex­pu­ne stor­că­toa­re de stru­guri și bu­toaie uriașe de epo­că.

Pe ur­me­le lui Ansel Adams

VALEA YOSEMITE, CA­LI­FOR­NIA În cei 40 de ani cât a trăit în Valea Yosemite, Ansel Adams a bă­tut par­cul la pas cu vreo 45 kg de echipament fo­to­gra­fic. Ima­gi­ni­le

Ca­lea fe­ra­tă Chi­hua­hua al Pa­ci­fi­co șer­pu­i­ește prin Canionul Cupruluidi­n nor­dul Me­xi­cu­lui.

Tă­râmuri mi­nu­na­te (în sens orar, din stânga): mor­mântul-gră­di­nă din orașul an­tic Pe­tra, atra­cție a Dru­mu­lui Re­ge­lui din Iordania; va­se ali­nia­te ca niște crei­oa­ne pe coas­ta me­di­te­ra­nea­nă din sud-ves­tul Turciei; sa­tul ita­lian San­ta Mad­da­le­na, îmbrățișat de Dolomiții zi­mțați; ele­fa­nții afri­cani la adă­post în Delta Flu­vi­u­lui Oka­van­go, din Bot­swa­na.

Ca o spi­na­re de dra­gon, po­rți­u­nea Ma­re­lui Zid de lângă Jin­shan­ling, în pro­vin­cia chi­ne­ză He­bei, se întin­de pe 10 km de te­ren de­lu­ros, pre­să­rat cu tur­nuri de ve­ghe.

Pis­cu­ri­le de gra­nit, pa­jiști­le li­niști­te și ca­ta­rac­te­le spec­ta­cu­loa­se ale Par­cu­lui Nați­o­nal Yosemite au in­spi­rat ge­ne­rații între­gi de ar­tiști și fo­to­gra­fi, prin­tre ca­re și Ansel Adams.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.