Vi­nul de ca­li­ta­te e proi­ect nați­o­nal pentru so­ra mai mi­că de la Ră­să­rit.

Vi­nul de ca­li­ta­te a de­venit proi­ect na]io­nal pentru Republica Moldova.

National Geographic Traveller Romania - - Sumar - TEXT: CĂ­TĂ­LIN GRU­IA FOTO: CĂLIN STAN

Sin­gu­ra ța­ră din lume ca­re are o zi nați­o­na­lă de­di­ca­tă vinului și-a pus spe­ra­nțe­le în bu­toi ca într-o Arcă a lui Noe, în ca­re înce­ar­că să se sal­ve­ze de un Po­top de să­ră­cie, izo­la­re și emi­grație. De-ar fi pu­tut si­mți ne­no­ro­ci­ri­le abă­tu­te oda­tă cu ve­a­cu­ri­le pes­te moși­oa­ra lui, ce s-ar mai fi ră­su­cit în mor­mânt Ște­fan cel Ma­re, cel ca­re a înfi­i­nțat la cur­tea din Su­ce­a­va pos­tul de pa­har­nic în se­co­lul al XV-lea, în pe­ri­oa­da cea mai înflo­ri­toa­re a vi­ti­cul­tu­rii me­di­e­va­le mol­do­venești!

Du­pă ane­xa­rea Ba­sa­ra­bi­ei în 1812 la Impe­ri­ul Rus, no­bi­lii din ar­ma­ta ța­ris­tă și-au înte­meiat aici pod­go­rii cul­ti­va­te cu soi­uri se­lec­te și cu eno­lo­gi din Fra­nța.

Di­re­cția eli­tis­tă a fost ră­su­ci­tă la 180 de gra­de în de­ce­ni­i­le so­vi­e­ti­ce, când mi­ca re­pu­bli­că a fost con­ver­ti­tă în iz­vor de vin pro­dus in­dus­trial – fie el și prost, dar cât mai mult și ief­tin – pentru un Se­ti­lă roșu. O cin­ci­me din vi­nul con­su­mat în URSS era pro­dus între Prut și Nis­tru du­pă me­gain­ves­tiți­i­le în vi­ti­cul­tu­ră din anii 1950-60, când au fost plan­ta­te 150.000 ha (ri­di­când su­pra­fața to­ta­lă cu viță-de-vie la pes­te 235.000 ha).

În ace­e­ași pe­ri­oa­dă au fost re­a­bi­li­ta­te uni­tăți­le de pro­du­cție, au fost ame­na­ja­te ga­le­ri­i­le vi­ni­co­le sub­te­ra­ne de la Cri­co­va, Mi­leștii Mici, Bră­nești, ade­vă­ra­te orașe sub­te­ra­ne, cu stră­zi de su­te de ki­lo­me­tri, unde se păs­tre­a­ză cir­ca 300 de mii de hec­to­li­tri de vin și mi­li­oa­ne de sti­cle de co­le­cție.

Însă fe­rește-te și de ruși chiar și când îți fac da­ruri…

70% din­tre aces­te vii au fost de­frișa­te fă­ră mi­lă în col­ho­zuri oda­tă cu cam­pa­nia

pro­hi­biți­o­nis­tă (re­for­ma al­coo­lu­lui) a lui Mi­hail Gor­ba­ci­ov din a do­ua ju­mă­ta­te a ani­lor ’80.

Alte do­uă de­ce­nii mai târziu, în 2006, Vla­di­mir Pu­tin a ta­xat o Mol­do­vă tot mai neas­cul­tă­toa­re în pro­ble­ma Tran­snis­tri­ei, prin­tr-un răz­boi al vinului. Când Ru­sia a ri­di­cat em­bar­go­ul du­pă aproa­pe 20 de luni, in­dus­tria mol­do­veneas­că de pro­fil era în pra­gul fa­li­men­tu­lui. Ță­ri­le din fos­tul spațiu so­vi­e­tic re­pre­zen­tau 85% din ex­por­tu­ri­le de vin ale Re­pu­bli­cii.

Du­pă co­lap­sul din 2006-2011, Moldova a schim­bat ma­ca­zul că­tre Occi­dent și, im­pli­cit, că­tre vin de ca­li­ta­te. Ofi­ci­ul Nați­o­nal al Vi­ei și Vinului, înfi­i­nțat în 2013, s-a lup­tat pentru re­for­ma­rea le­gis­lați­ei vi­ni­co­le, atra­ge­rea de in­ves­tiții și un pro­gram de pro­mo­va­re. Au fost de­li­mi­ta­te 4 re­gi­uni cu in­di­cație ge­o­gra­fi­că pro­te­ja­tă.

Azi, R. Moldova are cir­ca 20 de vi­nă­rii ca­re s-au

re­o­ri­en­tat că­tre ex­ce­le­nță și ca­li­ta­te și s-au pus pe co­le­cți­o­nat pre­mii la com­pe­tiți­i­le in­ter­nați­o­na­le. „Anul tre­cut, vi­nul mol­do­venesc a obți­nut pes­te 500 de me­da­lii”, spu­ne Gheorghe Arpen­tin, di­rec­to­rul Ofi­ci­u­lui Nați­o­nal al Vi­ei și Vinului din R. Moldova. În jur de 2 mi­li­oa­ne de do­lari se adu­nă anual din ta­xa de 10 bani pe ca­re pro­du­că­to­rii o plă­tesc pentru fi­e­ca­re de li­tru de vin vândut. Sta­tul du­ble­a­ză su­ma și ba­nii merg la Ofi­ci­ul Na­ţi­o­nal al Vi­ei şi Vinului. Nu­mai 16 an­ga­jați lu­cre­a­ză aici, însă exis­tă un plan de pro­mo­va­re pe fi­e­ca­re pia­ţă ex­ter­nă. Doar în China s-au in­ves­tit anul tre­cut, în pro­mo­va­re, 800.000 de eu­ro.

Aproa­pe 96% din vi­nul mol­do­venesc mer­ge la ex­port. Și bi­ne e când vi­ne mun­te­le la Ma­ho­med. Dar la fel de ușor poți mer­ge și tu la el acasă, la doi pași, în ța­ra cu cea mai ma­re den­si­ta­te de vii din lume. Cu încre­de­re – în prețuri mici, o ma­re de vin și un mun­te de os­pi­ta­li­ta­te!

Suc­ce­sul cra­mei Cas­tel Mi­mi se da­to­re­a­ză Cris­ti­nei Fro­lov și lui Adrian Tro­fim, doi frați ce au pus atât su­flet, cât și pri­ce­pe­re în a-i re­da cas­te­lu­lui DRUMUsLtVr­ă IN luUcLiUreI a 20 d1 9e pe8v7re­muri.

La Epo­ca de Pia­tră, res­tau­ran­tul Cra­mei Bră­nești, mânca­rea tra­diți­o­na­lă se asor­te­a­ză bi­ne cu vi­nu­ri­le mol­do­venești.

Cas­tel Mi­mi es­te stație obli­ga­to­rie de pe tra­seul ori­că­rui că­lă­tor aflat pe Drumul Vinului în Republica Moldova.

Vi­o­rel Ga­raz, no­ul di­rec­tor de la Mi­leștii Mici, are pla­nuri mari cu cra­ma ce deți­ne do­uă re­cor­duri Wor­ld Gu­in­ness.

De 18 ani, Zi­ua Nați­o­na­lă a Vinului es­te pri­lej de joc, de­gus­tări și voie bu­nă în cen­trul Chiși­nău­lui.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.