National Geographic Traveller Romania

Călătorii cu cap: ceaiul, o introducer­e

-

unde mergeți? Cine credeți că va avea ceaiul cel mai bun anul acesta?” Răspundem vag, așa cum și el ne dă replici prudente când îl iscodim. În Yiwu există 40 de fabrici de ceai (fără a le număra și pe cele mici, familiale) și fiecare familie culege și procesează ceai acasă. Bem ceaiuri scumpe, cu „note de piersică”, și ceaiuri ieftine, care costă cam 5 $ kilogramul și îți lasă gura pungă, ca și cum ai fi supt un fruct de kaki necopt. Mergem cu mașina pe drumuri de pământ care nu par să ducă nicăieri, dar descoperim că nu suntem chiar nicăieri.

Într-o zi, în timp ce ne hurducam pe o rută forestieră îngustă care străbătea o plantație terasată de ceai, vine spre noi o dubă. E plină cu turiști japonezi în căutare de ceai. În timp ce șoferii se lămuresc cum să treacă unul pe lângă celălalt, vizitatori­i din SUA, Nepal și Japonia fac grup comun, în picioare pe coastă, își spun povești și fac fotografii.

În ultima zi petrecută în Yiwu, grupul nostru de patru se abate de la drumul bătut, în căutarea punctului istoric de plecare al Drumului Cailor de Ceai. Parcă ne-am întoarce în timp. Au rămas în picioare multe case originale – seculare, din cărămizi nearse, cu streșinile răsucite în sus. În plimbarea noastră ocolită pe alei șerpuite, vedem tăvi de ratan late cu frunze de ceai proaspăt culese, puse una peste alta pe zidurile grădinilor, întinse în curți sau așezate pe verande ca să stea la soare. În fața fiecărei case și în fiecare curte, femeile (multe în costumul tradiționa­l al minorități­i lor etnice) stau în jurul altor tăvi late, cu mormane de frunze de ceai procesate. Pe acestea le sortează frunză cu frunză, după mărime și culoare. Durează incredibil de mult, dar oriunde mă uit, le văd stând de vorbă, bârfind și, uneori, cântând ca să treacă peste orele de muncă migăloasă.

Ajungem la poienița care marchează începutul Drumului Cailor de Ceai. Arborii de camfor uriași ne dau umbră, cum trebuie să fi dat și pe vremuri. Nu e greu să-ți închipui nechezatul cailor, clinchetul clopoțeilo­r de pe hamuri, oamenii strigând ordine, cărnuri gătite la foc și echipe de lucrători opintindu-se să care în spate poverile grele, ca să-și ajungă din urmă caravanele. Azi, poienița pare puțin părăsită. Niște copii se joacă în crengile de jos ale unui arbore de camfor. Un bătrân – fără dinți, încovoiat de ani, proptit într-un baston artizanal – își face plimbarea de după-amiază pe drumul celebru.

Unii spun că turismul a stricat Yunnanul. Kunming s-a modernizat prea tare. Dali și-a pierdut farmecul. Defileul Saltul Tigrului și Lijiang sunt prea aglomerate. Dar minunile naturale și experiențe­le culturale profunde ale prefecturi­i Xishuangba­nna rămân în mare parte neafectate, iar ceaiul oferă o metodă unică de a le explora și pe unele, și pe celelalte. Unii pasionați de ceai vă vor spune că pentru a te bucura cu adevărat de el îți trebuie o viață de studiu și dedicație, dar putem lua contact cu el și la un nivel elementar. Dacă te plimbi pe orice stradă, intri în orice bucătărie sau mergi la orice nuntă din China, vei înțelege zicala: „Bei ceai, îți faci prieteni”.

Linda Louie, care ține cursuri despre ceai și deține Compania de Ceai Bana, specializa­tă în ceai Pu’erh, ne oferă sfaturi pentru degustarea și cumpărarea ceaiului.

CUM DEGUSTĂM

În China, lumea

fără zahăr sau lapte. (Excepție fac localurile moderne cu băuturi dulci pe bază de ceai).

Ceainăriil­e nu au niciun condiment pentru ceai.

Ceea ce în Vest se numește „ceai negru” poartă în China numele de (sau hong cha). Ceaiurile negre (hei cha) sunt Pu’erh și alte ceaiuri post-fermentare.

Dacă mergeți în regiuni producătoa­re de ceai,

Observați și învățați cum îl infuzează și îl beau localnicii. Degustarea de ceai se poate transforma într-o experiență culturală intimă, informativ­ă și bogată.

CUM CUMPĂRĂM

Majoritate­a magazinelo­r de ceai din China oferă

ca să încercați ce cumpărați. Nu vă grăbiți: testați mai multe ceaiuri până găsiți unul care să vă placă.

pentru a nu risca să plătiți mai mult decât face.

Majoritate­a magazinelo­r de ceai din China sunt dispuse la târguială. Unele, însă, oferă o cantitate mai mare de ceai în loc de reducere.

pentru că nu are rost să plecați cu mai mult ceai decât aveți nevoie.

Unele magazine de ceai Pu’erh susțin că pachetele lor au „certificat de autenticit­ate”. În prezent,

Hârtiile nu garantează valoarea ceaiului cumpărat.

DE UNDE CUMPĂRĂM

Nr. 2-17, clădirea 21, Haoyu Dacheng, ținutul Ouhai, Xishuangba­nna, Yunnan

Nr. 7, clădirea 18, districtul 1 din Centrul Cultural al Ceaiului Kangle, bd. Guannan nr. 188, Kunming, Yunnan

 ??  ?? Evitați să cumpărați ceaiul cel mai scump din magazin,
Evitați să cumpărați ceaiul cel mai scump din magazin,

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania