Subiecte fierbinți: Cum ne schimbă Instagram obiceiurile de călătorie

INSTAGRAM NU TRANSFORMĂ DOAR MODUL ÎN CARE CĂLĂTORIM, CI ȘI DESTINAȚIILE ÎN SINE. TEXT: JAMES DRAVEN

În octombrie 2018, doi soți și-au pierdut viața căzând de pe o stâncă neîngrădită din Parcul Național Yosemite, la doar o lună după ce un bărbat a murit la o cascadă de aproape 250 m înălțime din același parc. În iulie 2018, un turist american a căzut de la circa 20 m, într-un loc de urmărit balenele din Sydney, la numai 6 săptămâni după ce un bărbat trecut de 30 de ani căzuse din același punct. Toate accidentele de mai sus au survenit, se pare, în timp ce victimele își făceau selfie-uri. Mulți alții au decedat accidental încercând să surprindă imagini de postat pe canalele de socializare. De la lansarea sa, în octombrie 2010, Instagram ne-a transformat multora obiceiurile de călătorie. Fotograful National Geographic Dan Westergren îmi arată o fotografie formidabilă cu Horseshoe Bend, un meandru al Fluviului Colorado, nu departe de orașul Page din Arizona. Un călător singuratic se profilează romantic pe fundal. Apoi, Dan lărgește cadrul și apare coada de iubitori de Instagram care așteaptă să-și facă exact aceeași fotografie.

„Acum cinci ani, ai fi fost aproape singur cu scena asta extraordinară, la câțiva pași de parcare; vara veneau în jur de 100 de vizitatori pe zi”, spune Dan Westergren.

„Acum, mulțumită popularității de pe Instagram, se estimează că vin 10.000. Până în iunie 2018 nu exista balustradă între turiști și căderea de peste 200 m. Dar chiar și după ce s-a instalat una, tot a căzut mortal o fată de 14 ani, în decembrie 2018.”

Trolltunga, o formațiune stâncoasă avântată în gol la 700 m deasupra Lacului Ringedalsvatnet din Norvegia, era pe vremuri o destinație obscură, dar acum e plin Instagramul de imagini cu ea; a devenit o mare atracție turistică.

Drumeția de trei ore până la Vârful Roys din Wanaka, Noua Zeelandă, te răsplătește și ea cu o panoramă amețitoare – asta după ce stai 40 de minute la coada iubitorilor de Instagram. Mapamondul e plin de astfel de povești, care cauzează temeri că frecventarea sporită a zonelor sălbatice va afecta peisajul.

Un sondaj făcut în 2018 de operatorul de stațiuni Away Resorts sugera că până la 30% dintre noi am vizitat un loc doar pentru a face o fotografie de pus pe Instagram, iar din grupul în cauză, peste jumătate aveau vârsta între 25 și 34 de ani. Un studiu efectuat anul trecut pe 1.000 de adulți din Marea Britanie de magazinul de articole sportive Decathlon sugera că 37% dintre persoanele între 18 și 35 de ani caută slujbe care să le dea ocazia să călătorească, în parte și ca metodă economică de a-și împăna contul de Instagram cu imagini noi. Tot mai multe destinații se promovează cu ajutorul adjectivului neologic „instagramabil”: campaniile de marketing laudă adesea cele mai instagramabile cafenele, restaurante, excursii cu mașina, păduri. La rădăcina tuturor acestor fenomene stă armata tot mai mare de personalități de pe canalele de socializare care au obținut statutul (adesea lucrativ) de „influencer” folosindu-se de popularitate pentru a face mai dezirabile anumite destinații.

„Apelez la influenceri ca să mă adresez direct consumatorilor”, spune Jo Thomas, directoare a companiei Click Travel Marketing & PR. „Fiecare client-destinație pe care îl reprezint are o strategie pentru canalele de socializare. E esențial, pentru că postările de pe Instagram devin o parte importantă din procesul de planificare a călătoriilor turistice.” Acum, când tot mai multe destinații sunt promovate prin campanii care trâmbițează cele mai instagramabile atracții, influencerii au tot mai des ocazia de a-și monetiza postările prin inspirația pe care le-o insuflă cititorilor.

Dar rămâne discutabil dacă fenomenul este benefic sau nociv.