Turism responsabil: Mai putem salva Marea Barieră de corali?

ÎN LUMINA CRIZEI CLIMATICE ACTUALE, SPERANȚELE MARII BARIERE DE CORALI AU SCĂZUT RECENT LA NIVELUL „FOARTE SLABE”. TEXT: SIMON USBORNE

Ce s-a întâmplat?

Această minune a naturii din Australia e într-o stare mai proastă decât se credea. Un nou raport al Autorității Parcului Marin Marea Barieră de Corali, în subordinea statului australian, a scăzut șansele celui mai mare sistem de recife din lume de la „slabe” la „foarte slabe”. Creșterea temperaturii oceanelor a adus reciful la un stadiu „critic” în istoria sa, după cum declară Josh Thomas, directorul grupului, care îndeamnă la acțiuni urgente pentru combaterea riscurilor precum dezvoltările imobiliare de coastă, pescuitul ilegal, scurgerile de chimicale din agricultură și criza climatică. Dar, deși descrie o imagine sumbră, raportul nu încurajează fatalismul. „E important să nu ne pierdem optimismul cu gândul că nu vom vedea un recif schimbat decât în viitorul îndepărtat – acțiunile de acum vor conta”, spune el.

Ce măsuri se iau?

În 2015, statul Queensland a creat

Reef 2050, un plan de sustenabilitate care includea obiective de ameliorare a calității apei și de combatere a populațiilor de stele-de-mare prădătoare care decimează coralii. Administrația de stat ia în considerare noi reguli care să oblige fermierii să împiedice scurgerea nutrienților și a sedimentelor în mare. Dar criticii planului i-au pus la îndoială fezabilitatea, având în vedere că el nu are efecte asupra celei mai mari amenințări la adresa recifului: schimbările de climă. Creșterea temperaturii oceanelor a cauzat o proliferare fără precedent a fenomenelor de „decolorare” în masă în ultimii ani – chiar și o încălzire ușoară poate preface coralul într-o cochilie albă. Oamenii de știință spun că numai un efort la scară globală de reducere a crizei climatice poate salva recifele din Queensland, și nu numai.

Și atunci?

Reciful atrage peste două milioane de vizitatori pe an, susține până la 70.000 de locuri de muncă și generează, conform estimărilor peste 3,6 miliarde de euro pe an. Iar cifrele nu dau semne de scădere, în parte și ca efect al turismului de „ultimă șansă”. Dar e cazul să mergem acolo? Da, spune Autoritatea Parcului Marin Marea Barieră de Corali, care acordă permise operatorilor de ambarcațiuni din zonele accesibile ale recifului (circa 7% din suprafața totală). Reprezentanții ei afirmă că e important să vedem reciful pentru a ne simți implicați în viitorul lui, dar deasupra lui planează marea problemă despre care evităm să vorbim: aviația. Pentru cei mai mulți dintre noi, zborul până la Queensland nu e scurt, iar emisiile curselor lungi reprezintă o parte importantă din amenințarea asupra ecosistemelor din recif.

Cum pot să ajut?

Există diverse metode de a vă limita amprenta de mediu, inclusiv compensarea amprentei de carbon produse de zbor. Puteți căuta companii etice (preferabil agenții turistice certificate) prin Ecotourism Australia. Responsible Travel, din Marea Britanie, oferă mai multe pachete de călătorii în recif, inclusiv o croazieră pe un vas cu emisii reduse, care are centrală de tratare a deșeurilor, facilități de reciclare și un biolog marin la bord, care explică minunile celui mai mare recif din lume și expune fără ocolișuri perspectivele sale de viitor.