Bi­ne­fa­ce­ri­le nu­ci­lor

Practic Idei - - SĂ FIM SĂNĂTOȘI - @ pro­fe­sor de bi­o­lo­gie Pe­trea Chi­ru, Ga­lați Nu­ci­le sunt de­o­se­bit de hră­ni­toa­re și be­ne­fi­ce în mai mul­te afe­cți­uni.

Sti­ma­tă redacție, În se­zo­nul re­ce, din ali­men­tație nu ar tre­bui să lip­se­as­că nu­ci­le. Aces­te fruc­te ole­a­gi­noa­se sunt ali­men­te cu va­lori nu­triți­o­na­le și te­ra­peu­ti­ce spe­cia­le.

Nu­cul (Ju­glans re­gia) este un ar­bo­re mai­es­tu­os, ori­gi­nar din Asia Cen­tra­lă și Mi­că. Este nu­mit „re­ge­le po­mi­lor” și trăi­ește până la 100 de ani. În Cânta­rea Cântă­ri­lor el este in­clus în li­va­da Re­ge­lui So­lo­mon din Ța­ra Sfântă. Da­to­ri­tă fap­tu­lui că să­mânța (mi­e­zul) se­a­mă­nă cu emis­fe­re­le ce­re­bra­le, ea se con­su­mă încă din anti­chi­ta­te pentru să­nă­ta­tea crei­e­ru­lui. Nu­ci­le sunt de­o­se­bit de hră­ni­toa­re mai ales în se­zo­nul re­ce, ele co­nți­nând pro­tei­ne, gră­si­mi (Ome­ga-3, Ome­ga-6, acid li­no­leic, al­fa li­no­leic), glu­ci­de (puți­ne), sub­sta­nțe an­ti­can­ce­ri­ge­ne, să­ruri mi­ne­ra­le de so­diu, po­ta­siu, cal­ciu, mag­ne­ziu, clor, fos­for, sulf, fi­er, cu­pru, zinc, se­le­niu și iod. Din­tre vi­ta­mi­ne, im­por­tan­te sunt B1, B2, B5, B6, B12, E, D, PP și ca­ro­ten (pro­vi­ta­mi­na A). Cu­ra de nuci este be­ne­fi­că în tul­bu­rări di­ges­ti­ve (dis­pep­sii), ul­ce­re, dia­ree, con­sti­pație. Efec­tul este mai efi­ci­ent când mi­e­jii sunt bi­ne mes­te­cați, dar exa­ge­ra­rea con­su­mu­lui poa­te pro­vo­ca af­te și alte in­fla­mații bu­ca­le. Aces­tea se pot com­ba­te cu o lin­gu­riță de mi­e­re de al­bi­ne „plim­ba­tă” prin gu­ră.

Deși au o va­loa­re ener­ge­ti­că ma­re, gră­si­mi­le nu­ci­lor (50-70%) sunt ne­sa­tu­ra­te și scad co­les­te­ro­lul și im­pli­cit ten­si­u­nea ar­te­ria­lă, cu efect po­zi­tiv asu­pra va­se­lor de sânge. Împreu­nă cu vi­ta­mi­na E re­duc ris­cul de atac de cord și ac­ci­dent vas­cu­lar ce­re­bral. Nu­ci­le sunt re­co­man­da­te du­pă o ma­să bo­ga­tă în gră­si­mi, re­du­când efec­tul dău­nă­tor al aces­to­ra. Pră­je­li­le de­vin mai ușor de di­ge­rat, iar in­fe­cți­i­le uri­na­re și tu­sea sunt mai ușor de com­bă­tut. Nu­ca este și un bun ver­mi­fug și in­ter­vi­ne în bu­na fun­cți­o­na­re a mus­cu­la­tu­rii ne­te­de (a or­ga­ne­lor in­ter­ne). Mi­e­jii pră­jiți se re­co­man­dă în con­sti­pații, iar da­to­ri­tă ta­ni­nu­lui sunt buni și în caz de dia­ree.

Ulei­ul de nu­că poa­te fi fo­lo­sit pentru îngri­ji­rea pă­ru­lui și a pi­e­lii, dar și la gă­tit. Pro­tei­ne­le nu­ci­lor au pes­te 20 de ami­noa­ci­zi, se asi­mi­le­a­ză mai ușor de­cât ce­le ale căr­nii și lap­te­lui da­to­ri­tă li­zi­nei, unul din cei no­uă ami­noa­ci­zi ese­nția­li (nu-i poa­te sin­te­ti­za cor­pul). Li­zi­na, în com­bi­nație cu vi­ta­mi­na C, in­ter­vi­ne în tra­ta­rea ar­te­ri­os­cle­ro­zei (îngroșa­rea ar­te­re­lor). Lip­sa li­zi­nei în ano­tim­pul re­ce de­ter­mi­nă du­reri ar­ti­cu­la­re și înroși­rea închei­e­tu­ri­lor. Li­zi­na in­ter­vi­ne și în ab­sor­bția cal­ci­u­lui, cu efec­te în bu­na fun­cți­o­na­re a oa­se­lor și ar­ti­cu­lați­i­lor. Argi­ni­na, un ami­noa­cid din pro­tei­ne­le nu­cii, are gri­jă de să­nă­ta­tea va­se­lor de sânge și crește imu­ni­ta­tea. Gră­si­mi­le pro­te­je­a­ză pi­e­lea de fac­to­rii ex­terni agre­si­vi din tim­pul ier­nii, dar și împo­tri­va ec­ze­me­lor și pso­ria­zi­su­lui. Fi­bre­le ali­men­ta­re asi­gu­ră să­nă­ta­tea in­tes­ti­ne­lor, scad co­les­te­ro­lul, con­tro­le­a­ză gli­ce­mia, pre­venind dia­be­tul za­ha­rat de tip 2. Po­li­fe­no­lii, an­ti­o­xi­da­nți im­por­ta­nți, in­ter­vin în să­nă­ta­tea car­di­o­vas­cu­la­ră, tra­ta­rea can­ce­ru­lui, a ate­ri­os­cle­ro­zei și fac bi­ne pi­e­lii și pă­ru­lui. Vi­ta­mi­na A este be­ne­fi­că ve­de­rii, pi­e­lii, dar și un pu­ter­nic an­ti­o­xi­dant împo­tri­va ra­di­ca­li­lor li­beri. Vi­ta­mi­na E acți­o­nea­ză împo­tri­va ra­di­ca­li­lor li­beri ca­re dis­trug he­ma­ti­i­le, dar întă­rește și sis­te­mul imu­ni­tar și să­nă­ta­tea pi­e­lii. Co­nți­nu­tul bun de cu­pru com­ba­te ane­mia, reu­ma­tis­mul și ar­tro­ze­le. Cu­prul li­mi­te­a­ză for­ma­rea ra­di­ca­li­lor li­beri, crește imu­ni­ta­tea și să­nă­ta­tea ar­te­re­lor. Cal­ci­ul dă so­li­di­ta­te oa­se­lor, îmbu­nă­tățește ac­ti­vi­ta­tea ce­lu­lei mus­cu­la­re și ner­voa­se. Man­ga­nul este bun și el pentru oa­se și ar­ti­cu­lații, dar in­ter­vi­ne și în me­ta­bo­lis­mul glu­ci­de­lor. Mag­ne­zi­ul in­ter­vi­ne în me­ta­bo­lis­mul pro­tei­ne­lor, li­pi­de­lor și glu­ci­de­lor și în coa­gu­la­rea sânge­lui. Fi­e­rul par­ti­ci­pă la for­ma­rea he­ma­ti­i­lor (go­bu­le roșii) ca­re

tran­spor­tă oxi­ge­nul și di­o­xi­dul de car­bon. Zin­cul acți­o­nea­ză și el împo­tri­va ra­di­ca­li­lor li­beri și aju­tă fi­ca­tul în de­to­xi­fi­e­rea de al­cool. Se­le­ni­ul, an­ti­o­xi­dant și el, este he­pa­to­pro­tec­tor și sti­mu­le­a­ză fer­ti­li­ta­tea. Po­ta­si­ul îmbu­nă­tățește ac­ti­vi­ta­tea car­dia­că, iar io­dul, bi­neînțe­les, aju­tă în afe­cți­uni ale ti­roi­dei. Ome­ga-3 și an­ti­o­xi­da­nții sunt be­ne­fi­ce în lup­ta cu can­ce­rul ma­mar și de pros­ta­tă. Ome­ga-3 sca­de co­les­te­ro­lul „rău” și tri­gli­ce­ri­de­le, cres­când co­les­te­ro­lul bun, plus că pre­vi­ne sau întârzie te­mu­ta boa­lă Alzhei­mer. Fi­tos­te­ro­lii sunt ase­mă­nă­tori co­les­te­ro­lu­lui și me­ta­bo­li­ze­a­ză co­les­te­ro­lul „rău” (LDL), cres­cându-l pe cel „bun” (HDL). Spe­cia­liștii au des­co­pe­rit că un con­sum zil­nic de 30 g me­nți­ne un ni­vel bun al in­su­li­nei în ca­zul bol­na­vi­lor de dia­bet tip 2, de­oa­re­ce vi­ta­mi­na B1 in­ter­vi­ne în me­ta­bo­lis­mul glu­ci­de­lor. Ino­zi­to­lul, un za­hăr (o pseu­do­vi­ta­mi­nă B7) are efec­te be­ne­fi­ce asu­pra fi­ca­tu­lui. Con­su­mul de nuci com­ba­te ste­ri­li­ta­tea și im­po­te­nța, îmbu­nă­tățește me­mo­ria prin co­nți­nu­tul de le­ci­ti­nă, com­ba­te de­pre­sia și stre­sul, iar da­to­ri­tă mag­ne­zi­u­lui sti­mu­le­a­ză pro­du­ce­rea de me­la­to­ni­nă, tra­tând, astfel, in­som­nia (4-5 nuci cu do­uă ore înain­te de cul­ca­re asi­gu­ră un somn li­niști­tor). Me­la­to­ni­na, „hor­mo­nul som­nu­lui”, de­ri­vă din se­ro­to­ni­nă, „hor­mo­nul fe­ri­ci­rii”. Frun­ze­le ti­ne­re (re­col­ta­te în iu­nie), us­ca­te cât mai ra­pid la um­bră, ama­re și astrin­gen­te, sunt fo­lo­si­te sub for­mă de in­fu­zie (200-250 ml/zi) cu rol an­ti­dia­reic, ușor hi­po­ten­siv și hi­po­gli­ce­miant. Da­to­ri­tă pro­tei­ne­lor și gră­si­mi­lor, nu­ci­le con­fe­ră sați­e­ta­te și împi­e­di­că ten­di­nța de a mânca mult; în plus, Ome­ga-3 in­ter­venind în me­ta­bo­lis­mul gră­si­mi­lor, ai avan­taj în cu­ra de slă­bi­re. Fi­er­tu­ra de ma­ce­rat din coa­jă de nu­că ver­de aju­tă în afe­cți­uni gas­tri­ce și in­tes­ti­na­le. Ju­glo­na este un pig­ment ca­re co­lo­re­a­ză pi­e­lea și se gă­sește în coa­ja ver­de și frun­ze. Ace­as­ta este o sub­sta­nță in­hi­bi­toa­re pentru alte spe­cii (în ju­rul nu­cu­lui nu crește ni­mic). Frun­ze­le pu­se în du­lap alun­gă mo­li­i­le. Cu fi­er­tu­ra de frun­ze și co­ji ver­zi se vop­sea pă­rul șa­ten sau blond în cas­ta­niu, dar și țe­să­tu­ri­le. Ate­nție! În tim­pul pră­ji­rii, mi­e­zul pi­er­de pa­rțial vi­ta­mi­ne și mi­ne­ra­le. Ori­ce tra­ta­ment ter­mic inac­ti­ve­a­ză po­li­fe­no­lii. Nu­ci­le spar­te se de­gra­de­a­ză, rânce­zesc (se amă­răsc). Nu con­su­mați mai mult de un pumn de mi­ez pe zi, pentru că nu­ci­le sunt bo­ga­te în ca­lo­rii (100 g=600 Kcal). Din cau­za co­nți­nu­tu­lui ri­di­cat de iod și ju­glo­nă, nu se re­co­man­dă să stai sub nuc. Mul­tă să­nă­ta­te!

Fo­lo­sește???????? ulei de nu­că pentru îngri­ji­rea??????????? pă­ru­lui și a pi­e­lii.

Ca­ta­plas­me­le cu frun­ze apli­ca­te lo­cal sunt bu­ne împo­tri­va reu­ma­tis­mu­lui.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.