Dra­gos­te de animale

Practic Idei - - IUBIM ANIMALELE - @ Da­ni­e­la Voi­cu, Va­ma Ve­che, jud. Con­sta­nța

Dra­gi pri­e­teni,

Ori­ce su­flețel are ne­voie de iu­bi­rea și gri­ja noas­tră. Ce vi­nă au ani­ma­le­le aban­do­na­te sau ce­le ca­re au stă­pâni vi­o­le­nți? Ani­ma­le­le nu pot stri­ga să ne ce­a­ră aju­to­rul, dar au me­to­de prin ca­re se ma­ni­fes­tă și le pu­tem înțe­le­ge. Cer atât de puțin și ofe­ră atâta dra­gos­te și de­vo­ta­ment!

Iubim ani­ma­le­le, ori­ca­re ar fi aces­tea şi de ori­un­de ar apă­rea ele în ca­lea noas­tră. În timp, eu şi soțul am avut gri­jă atât de pro­pri­i­le animale, cât şi de ce­le ca­re nu au avut stă­pân şi casă. Am avut pi­si­că din ra­sa nor­ve­gia­nă de pă­du­re, apă­ru­tă la noi de pe stra­dă; soțul a nu­mit-o Fi­fi. A de­venit ve­de­tă, îndră­gi­tă de toți ve­ci­nii şi mu­sa­fi­rii. Îngri­jim căței, pi­sici de casă, fă­ră să fie de ra­să. Au fă­cut pi­soi pe ca­re i-am dat spre ado­pție sau au ră­mas la noi. Pe stra­dă au fost, o pe­ri­oa­dă, pes­te 10 căței mai­da­ne­zi pe ca­re i-am hră­nit împreu­nă cu soțul, uno­ra le-am dat tra­ta­ment, ce­ai cald, la fel ca unor co­pii. De câte­va luni a apă­rut la noi pe stra­dă o cățe­lu­şă de ta­lie me­die pe ca­re o hră­nim. Acum do­uă săp­tă­mâni a fă­tat doi căței. Ne-au cu­ce­rit ime­diat! Pe unul din­tre ei, ne­gru-tă­ci­u­ne şi blă­nos, l-am adop­tat pentru o scur­tă pe­ri­oa­dă de timp. De ce pentru scur­tă vre­me? L-am lău­dat prin­tre cu­nos­cuți şi pri­e­teni, astfel încât o fa­mi­lie iu­bi­toa­re de animale vrea să îl ia de­fi­ni­tiv. Ace­as­tă pu­fo­şe­nie va sta la casă, într-o cur­te ge­ne­roa­să, cu stă­pâni iu­bi­tori şi gri­ju­lii. Până va ajun­ge la fa­mi­lia lui, îl hră­nim noi, sub aten­ta su­pra­ve­ghe­re a pro­pri­ei sa­le ma­me. Cu câtă dra­gos­te îl ve­ghe­a­ză cățe­lu­şa, rar ne este dat să ve­dem. Când îi dăm să mă­nânce, este lângă el, când îl luăm în brațe sau îl che­măm la noi, vi­ne şi ea şi ne între­a­bă din ochi ce do­rim de la pu­i­ul ei. Îl urme­a­ză pes­te tot, îl che­a­mă lângă ea, îl lin­ge, se joa­că cu el, îl alin­tă. Sce­ne­le sunt foar­te emoți­o­nan­te şi nu pot fi des­cri­se. Vă tri­mit o po­ză cu fru­mu­seți­le aces­tea mici ca­re di­fe­ră la bla­nă, atât ca tex­tu­ră, cât şi la cu­loa­re. Nici nu zici că sunt ma­mă şi pu­i­uț. Ani­ma­le­le ne ofe­ră dra­gos­te ne­con­diți­o­na­tă şi per­ma­nen­tă, tre­bu­ie doar să fim lângă ele, să le ți­nem aproa­pe de noi.

Cățe­lușa are ma­re gri­jă de pu­i­ul ei. ????????

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.