Excur­sie în Bel­grad

Practic Idei - - CĂLĂTORIM - @ Ma­ria Ra­du, Reșița, jud. Ca­raș- Se­ve­rin

Sti­ma­tă redacție și dra­gi pri­e­teni, Vă scriu cu plă­ce­re des­pre ex­cur­sia în Bel­grad-Orașul Alb, ca­re deți­ne do­uă mo­nu­men­te uni­ce în lu­me: Ca­te­dra­la Sfântul Sa­va, cel mai ma­re lă­caș de cult or­to­dox, și for­tă­re­ața Ka­le­meg­dan, ca­re ne du­ce într-o epo­că me­di­e­va­lă ne­cu­nos­cu­tă no­uă, un loc de întâlni­re cu tre­cu­tul.

Că­lă­to­ria noas­tră înce­pe în 16 de­cem­brie 2017. O zi ca­re de­bu­te­a­ză cu o ploaie re­ce și cu mult frig. Trep­tat, la apro­pi­e­rea de gra­niță, ploaia se oprește și soa­re­le se ara­tă ti­mid. Du­pă va­ma la Nai­daș ne îndrep­tăm spre Bel­grad, ca­pi­ta­la Ser­bi­ei.

Pri­mul obi­ec­tiv la ca­re ne oprim este Ca­te­dra­la Sfântul Sa­va, un edi­fi­ciu ră­să­ri­te­an unic prin fru­mu­sețe și di­men­si­u­ni­le lui ca­re le întrec pe ce­le ale ce­le­brei ca­te­dra­le Sfânta So­fia din Con­stan­ti­no­pol (azi Istan­bul) și Ii­sus Mântu­i­to­rul din Mos­co­va. Ca­te­dra­la Pa­triar­ha­lă do­mi­nă ca­pi­ta­la Ser­bi­ei și poa­te fi vă­zu­tă din ori­ce punct al orașu­lui, pentru că are o înă­lți­me de 70 de me­tri. Punc­tul cel mai înalt mă­soa­ră 134 de me­tri, iar cru­cea au­ri­tă de pe tur­la prin­ci­pa­lă 12 me­tri. Ca­te­dra­la este de­di­ca­tă Sfântu­lui Sa­va, cre­a­to­rul Bi­se­ri­cii or­to­do­xe sârbești. El este cel mai important sfânt din Ser­bia și Mun­te­ne­gru. Ori­gi­nea no­bi­lă și per­so­na­li­ta-

tea lui au fă­cut să fie re­cu­nos­cut de Pa­triar­hul de Con­stan­ti­no­pol. În zi­le­le noas­tre se bu­cu­ră de o vene­rație de­o­se­bi­tă în Ba­na­tul nos­tru, în Ma­ce­do­nia și Bul­ga­ria. Ca­te­dra­la ca­re-i poar­tă nu­me­le a fost ri­di­ca­tă pe lo­cul un­de tur­cii con­duși de Si­nan Pașa au zdro­bit re­be­li­u­nea sârbă din 27 apri­lie 1594 și au in­cen­diat Moaștele Sfântu­lui Sa­va.

Îmi con­duc gru­pul și co­bo­râm la ni­ve­lul in­fe­ri­or al ca­te­dra­lei, ca­re este de­fi­ni­ti­vat. La in­tra­re te fra­pe­a­ză mă­ri­mea și fru­mu­sețea can­de­la­bru­lui. Apoi ur­căm să ve­dem par­tea su­pe­ri­oa­ră a ca­te­dra­lei, un­de se lu­cre­a­ză la mo­zai­cu­ri­le ce vor aco­peri pe­reții in­te­ri­ori. În anul 1989, cu­po­la de 4.000 de to­ne con­stru­i­tă în in­te­ri­o­rul ca­te­dra­lei a fost ri­di­ca­tă dea­su­pra zi­du­ri­lor ală­turi de cru­cea din vârf. Pe bo­lți­le ca­te­dra­lei sunt așe­za­te 18 cruci au­ri­te. Clo­pot­nița are 49 de clo­po­te. În ca­te­dra­lă pot in­tra 10.000 de per­soa­ne și 800 de co­riști în lo­cul des­ti­nat co­ru­lui ca­te­dra­lei. Gran­doa­rea ca­te­dra­lei este da­tă de su­pra­fața ei de 3.500 mp, la ca­re se adau­gă, la pri­mul ni­vel, ce­le trei ga­le­rii de 1.500 mp și o ga­le­rie de 120 mp la al doi­lea ni­vel. Ieșim în fața ca­te­dra­lei să fa­cem po­ze, dar vântul ne go­nește spre mi­cro­buz.

În lo­cul un­de Du­nă­rea se întâlnește cu râul Sa­va, în orașul ve­chi, gă­sim ru­i­ne­le for­tă­reței Ka­le­meg­dan, cea mai întin­să din lu­me, cu un is­to­ric im­pre­si­o­nant. A fost con­stru­i­tă în vre­mu­ri­le an­ti­ce de un anu­me trib cel­tic ca­re s-a bă­tut cu tra­cii și da­cii ca­re trăiau aici și

a pur­tat nu­me­le de ce­ta­tea Sin­gi­dum. Du­pă ro­mani au venit pe pă­mântu­ri­le stră­ve­chi sla­vii. La 28 au­gust 1521, sârbii au fost învi­nși de Su­lei­man Mag­ni­fi­cul, ca­re a con­dus o ar­ma­tă de 250.000 de oșteni. Du­pă cu­ce­ri­re, po­pu­lația ca­re mai ră­mă­se­se a fost de­por­ta­tă la Istan­bul. Par­cur­gem Bu­le­var­dul Ța­rul Du­san, ajun­gem la for­tă­re­ață și par­căm fă­ră pla­tă. Intrăm în in­te­ri­o­rul edi­fi­ci­u­lui prin poar­ta Le­o­pold. În ve­chi­me, ce­le­bra for­tă­re­ață tra­sa gra­nița din­tre po­po­rul sârb și cel un­gar. Le­gen­da spu­ne că sub ce­ta­tea Ka­le­meg­dan s-ar afla mor­mântul înfri­coșă­to­ru­lui Atti­la. Ur­căm spre Tur­nul Des­pot. De pe zi­duri se ve­de bi­ne con­flue­nța din­tre râul Sa­va și flu­vi­ul Du­nă­rea, Ostro­vul și Bel­gra­dul Nou. Po­zăm am­bar­cați­u­ni­le de pe râul Sa­va, te­ra­se­le plu­ti­toa­re un­de tu­riștii iau ma­sa. Între for­ti­fi­cați­i­le ce­tății am des­co­pe­rit un mu­zeu al ar­me­lor în aer li­ber: de-a lun­gul zi­du­lui sunt ar­me de ar­ti­le­rie de di­fe­ri­te ca­li­bre, tu­nuri de la ce­le mai ve­chi la ce­le mai noi și ar­ma­ment cap­tu­rat din răz­boi­ul cu ame­ri­ca­nii. În ce­ta­te e un mic mo­nu­ment în onoa­rea lui Ian­cu de Hu­ne­doa­ra.

În zo­na Tur­nu­lui Des­pot se des­fășoa­ră ac­ti­vi­tăți tu­ris­ti­ce, so­cia­le, cul­tu­ra­le și spor­ti­ve. Este punc­tul cel mai înalt al ce­tății, do­tat cu lu­ne­te pentru a ob­ser­va orașul. Co­bo­râm în in­te­ri­o­rul for­tă­reței la bi­se­ri­ca Ru­zi­ca, un mic lă­caș de cult ca­re în se­co­lul al XVIII-lea a ser­vit ca ma­ga­zie de mu­niție. Can­de­la­bre­le sunt asam­bla­te din pis­toa­le, că­tușe și să­bii. Acum aici se ofi­cia­ză nu­nți. Ne îndrep­tăm spre Pan­ce­vo, orașul de reșe­di­nță al dis­tric­tu­lui Ba­na­tul de Sud din Re­pu­bli­ca Voi­vo­di­na, Ser­bia. Ul­ti­mul re­cen­să­mânt a ară­tat că, din cei 127.000 de lo­cu­i­tori ai orașu­lui, 4.065 sunt de et­nie ro­mână. Ace­as­ta este is­to­ria. Ge­o­gra­fia ne spu­ne că râul Ti­miș de aici iz­vo­răște în ju­dețul nos­tru, Ca­raș-Se­ve­rin, din Mu­nții Se­me­ni­cu­lui și se var­să în Du­nă­re la Pan­ce­vo, du­pă ce udă Lu­go­jul și Ti­mișoa­ra. Aici, la Pan­ce­vo, înain­te de văr­sa­re, are o fa­le­ză fru­moa­să, un mic port pentru bărci, ca­se și res­tau­ran­te plu­ti­toa­re, ce pre­su­pun un tu­rism de ca­li­ta­te prac­ti­cat de sârbi. Ne oprim să luăm ma­sa la un cen­tru co­mer­cial si­tuat la ieși­rea din oraș. Admi­răm vi­tri­ne­le, ca­li­ta­tea ma­te­ria­le­lor și com­pa­răm prețu­ri­le ca­re nu di­fe­ră mult de ale noas­tre. Ne cum­pă­răm Pleșca­vița, un fel de ham­bur­ger sârbesc, iar eu caut plă­cin­ta bu­rek ca­re la ei e cu puți­nă co­că și cu mul­tă brânză, în com­pa­rație cu a noas­tră. Fa­cem cum­pă­ră­turi la Ca­lu­ga­ra, înain­te de va­mă, un­de poți lua măr­furi sârbești de ca­li­ta­te cu lei ro­mânești! Vă aștep­tăm pe la noi!

Gru­pul nos­tru, în fața for­tă­reței Ka­le­meg­dan

Ca­te­dra­la Sfântul Sa­va, un obi­ec­tiv tu­ris­tic de ne­ra­tat

În zo­na Tur­nu­lui Des­pot

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.