Lu­crări în grădină

Practic Idei - - IUBIM PLANTELE - ✍ Le­nuța Vrînce­a­nu, sat Izvo­ru, com. Pro­vița de Sus, jud. Pra­ho­va

Eu se­măn flo­ri­le anua­le în fe­brua­rie-martie în ră­sad­niță, astfel, ele îmi înflo­resc din mai-iu­nie și până la sfârși­tul toam­nei. Se pot se­mă­na și afa­ră, în câmp, însă ce­va mai târziu (apri­lie). În acest caz, înflo­resc și de­co­re­a­ză gră­di­ni­le la sfârși­tul lunii iu­nie. Une­le flori anua­le se pot înmu­lți prin bu­tași. Flo­ri­le anua­le mai des întâlni­te sunt: pe­tu­nia, re­gi­na-no­pții, gu­ra-leu­lui, ochi­ul-bo­u­lui, mic­san­dra, ga­roa­fa, cârci­u­mă­re­a­sa.X Pe­tu­nia are tul­pi­na foar­te ra­mi­fi­ca­tă și for­me­a­ză tu­fe mici și de­se. Flo­ri­le în for­mă de pâlnie sunt cel mai ade­sea co­lo­ra­te în alb, roz sau vi­o­let. Une­le soi­uri au flori cu mar­gi­ni­le on­du­la­te, încreți­te, alte­le au mai mul­te rânduri de pe­ta­le sau par­fum îmbi­e­tor. Pentru a avea o înflo­ri­re abun­den­tă, pe­tu­ni­i­le au ne­voie de mai mult soa­re, mul­tă apă și de so­luri ușoa­re. Soi­u­ri­le cu flori sim­ple se

înmu­lțesc prin se­mi­nțe, iar ce­le cu flori bă­tu­te mai mult prin bu­tași. Se­mă­na­tul se fa­ce în se­re sau ră­sad­nițe, în pă­mânt bi­ne mă­ru­nțit.

CUM SE­MĂN FLO­RI­LE ANUA­LE

Se­mi­nțe­le fi­ind foar­te mici, nu se aco­pe­ră cu pă­mânt. Ră­sa­du­ri­le, când au 3-5 frun­ze, se re­pi­că în ghi­ve­ce mici, apoi li se acor­dă îngri­ji­ri­le ne­ce­sa­re. Plan­ta­rea în grădină se fa­ce la sfârși­tul lunii apri­lie sau înce­pu­tul lunii mai. În tim­pul ve­rii, pe­tu­ni­i­le se udă aproa­pe zil­nic, pe înse­ra­te. Când pă­mântul prin­de crus­tă, el tre­bu­ie afânat cu să­pă­li­ga. Pentru a me­nți­ne un as­pect fru­mos în grădină, eu am gri­jă tot­de­au­na să rup flo­ri­le tre­cu­te sau ce­le rup­te de ploi și fur­tuni.

Gu­ra-leu­lui este o plan­tă ca­re mie îmi pla­ce foar­te mult. Era și floa­rea pre­fe­ra­tă a bu­ni­cu­lui meu. El avea gră­di­nița din fața ca­sei pli­nă cu gu­ra-leu­lui al­be, roz, roșii, vi­o­let, gal­be­ne. Gu­ra-leu­lui este o plan­tă ale că­rei tul­pini poar­tă în vârf o in­flo­res­ce­nță for­ma­tă din nu­me­roa­se flori fru­mos co­lo­ra­te. Plantele se înmu­lțesc în spe­cial prin se­mi­nțe și une­ori prin bu­tași. Se­mă­na­tul îl fac de obi­cei pe braz­de, în grădină, în a do­ua ju­mă­ta­te a lunii apri­lie. Gu­ra-leu­lui se poa­te se­mă­na însă și în ră­sad­nițe, la înce­pu­tul lunii martie. Se­mi­nțe­le sunt mici, astfel că so­lul tre­bu­ie mă­ru­nțit și pre­gă­tit cu ma­re gri­jă, ca și la pe­tu­nie.

LU­CRĂRI ÎN LIVADĂ

La po­mii fruc­ti­feri, pri­mă­va­ra efec­tuez tăi­e­ri­le de fruc­ti­fi­ca­re. La măr și la păr, for­mați­u­ni­le ti­ne­re de rod (pin­teni, țe­pușe, sur­ce­le și nu­i­e­lușe) nu le tai, iar mlă­dița o scur­tez la 2-3 mu­guri flo­ri­feri. Lăs­ta­rii de rod ti­neri nu îi tai. Pe cei cu vârsta de 3-4 ani de rod îi tai dea­su­pra a 1-2 țe­pușe sau pin­teni. La gu­tui, ra­mu­ri­le anua­le lun­gi ca­re poar­tă mu­guri mi­cști le scur­tez la 1/3 din lun­gi­me. Mă­ci­u­li­i­le nu le scur­tez, cu ex­ce­pția ce­lor sla­be pe ca­re le tai dea­su­pra unui mu­gu­re ve­ge­ta­tiv de la ba­ză. La sâmbu­roa­se (prun, cais, ci­reș și vișin), ra­mu­ri­le ti­ne­re, în vârstă de 2-3 ani, nu le tai de­cât da­că de­pășesc lun­gi­mea de 40-50 cm. Ra­mu­ri­le de un an, de se­mis­che­let, cres­cu­te în in­te­ri­o­rul co­roa­nei până la lun­gi­mea de 30-40 cm, nu le scur­tez.

CUM PLANTEZ PO­MI

Plan­ta­rea po­mi­lor o efec­tuez doar în zi­le­le cu tem­pe­ra­turi po­zi­ti­ve, nu­mai du­pă ce am pre­gă­tit so­lul te­mei­nic, adi­că m-am ocu­pat de: de­frișa­tul și cu­răța­rea te­re­nu­lui de res­turi ve­ge­ta­le, fer­ti­li­za­rea, des­fun­da­tul și fă­cu­tul gro­pi­lor și du­pă ce mi-am pro­cu­rat ma­te­ria­lul să­di­tor ne­ce­sar. Încep lu­cra­rea ace­as­ta de înda­tă ce pot in­tra în te­ren, pentru ca pu­i­eții să poa­tă be­ne­fi­cia de umi­di­ta­tea din sol din zi­le­le de pri­mă­va­ră.

GRĂ­DI­NA DE LE­GU­ME

Pri­mă­va­ra, ime­diat du­pă ce te­re­nul s-a zvântat puțin, încep să se­măn le­gu­me­le mai re­zis­ten­te la tem­pe­ra­turi scă­zu­te: mor­cov, pă­trun­jel, păs­târnac, ma­ză­re, spa­nac, ri­di­chi etc. Pri­mă­va­ra târziu, abia du­pă ce pă­mântul s-a încăl­zit și pe­ri­co­lul bru­me­lor târzii a tre­cut, se­măn le­gu­me­le pre­te­nți­oa­se față de căl­du­ră, cum sunt: cas­tra­veții, pe­pe­nii, do­vle­cii, fa­so­lea, ba­me­le etc. Înain­te de se­mă­nat, se­mi­nțe­le foar­te mici, cum sunt ce­le de mor­cov, pă­trun­jel, țe­li­nă, ri­di­chi etc., le ames­tec cu ni­sip fin cer­nut, pentru a le pu­tea împrăștia uni­form. Se­mi­nțe­le ca­re ră­sar mai târziu (mor­cov, pă­trun­jel) le se­măn ames­te­ca­te cu se­mi­nțe­le unei plan­te ca­re ră­sa­re mai de­vre­me (nu­mi­tă în ter­meni de spe­cia­li­ta­te plan­tă in­di­ca­toa­re), pentru a efec­tua lu­cră­ri­le de îngri­ji­re (prășit, pli­vit) înain­te de ră­să­ri­rea cul­tu­rii de ba­ză. Astfel pre­gă­ti­te, se­mi­nțe­le le se­măn prin una din ur­mă­toa­re­le do­uă me­to­de:

• Se­mă­na­tul în rânduri. Pe te­re­nul de­ja pre­gă­tit pentru se­mă­nat, întind mai întâi sârme sau sfori. De-a lun­gul sârme­lor fac șă­nțu­lețe, cu să­pă­li­ga, iar pe fun­dul aces­to­ra pre­sar uni­form să­mânța cu­ra­tă sau ames­te­ca­tă cu ni­sip ori cu se­mi­nțe­le plan­tei in­di­ca­toa­re, du­pă cum este ca­zul. Aco­păr apoi șa­nțu­ri­le cu pă­mânt mă­ru­nțit. Pre­sez bi­ne, astfel încât te­re­nul să ră­mână ne­ted.

• Se­mă­na­tul în cu­i­buri. Acest mod de a se­mă­na îl practic pentru le­gu­me­le ca­re ne­ce­si­tă dis­ta­nțe mari între rânduri și între plan­te pe rând, cum sunt: do­vle­ceii, pe­pe­nii, cas­tra­veții, fa­so­lea etc. Se­mă­na­tul îl efec­tuez fă­când cu­i­buri cu sa­pa, iar în fi­e­ca­re cu­ib voi pu­ne 2-3 se­mi­nțe. La se­mă­na­tul în cu­i­buri fac cea mai ma­re eco­no­mie de se­mi­nțe. Da­că so­lul e bi­ne pre­gă­tit, mă­ru­nțit, fo­lo­sesc se­mi­nțe mai puți­ne, pe când pe cel bo­lo­vă­nos e ne­ce­sar să pun mai mul­tă să­mânță. La le­gu­me, dis­ta­nța de se­mă­nat de­pin­de de mă­ri­mea se­mi­nțe­lor și de dez­vol­ta­rea pe ca­re o au plantele la ma­tu­ri­ta­te. Plantele ca­re for­me­a­ză tu­fe mari le voi se­mă­na mai rar, pe când pe ce­le ca­re nu ocu­pă un vo­lum ma­re, le voi se­mă­na mai des. Se­mi­nțe­le de le­gu­me le se­măn la adânci­mea de 1-4 cm. Se­mi­nțe­le mai mici (sa­la­tă, ce­a­pă) le se­măn mai la su­pra­față, ce­le mai mari (fa­so­le, pe­peni), mai adânc. Urme­a­ză o pe­ri­oa­dă de îngri­ji­re, în ca­re voi ur­mări cu ate­nție se­mi­nțe­le se­mă­na­te și plăn­tuțe­le ca­re se ivesc.

Cum în zi­ua de azi foar­te mul­te le­gu­me sunt adu­se din țări înde­păr­ta­te și tra­ta­te cu tot fe­lul de sub­sta­nțe chi­mi­ce, mai bi­ne te îngri­jești sin­gur de o grădină, cât de mi­că, și îți asi­guri o pro­du­cție pro­prie eco­lo­gi­că. Vă do­resc o pri­mă­va­ră mi­nu­na­tă!

Pri­mă­va­ra efec­tuez tăi­e­ri­le de fruc­ti­fi­ca­re la po­mii din livadă. Țin întot­de­au­na cont de par­ti­cu­la­ri­tăți­le spe­ci­ei.

Do­vle­ceii, pe­pe­nii, cas­tra­veții și fa­so­lea le se­măn în cu­i­buri; pun 2-3 se­mi­nțe la cu­ib.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.