REPORTAJ

Practic Idei - - SUMAR - Text: Cris­ti Ni­cu­les­cu Fo­to: www.cris­ti­ni­cu­les­cu.com

16 Cre­ații ar­tis­ti­ce din flori presate

Se spu­ne că, în ur­mă cu mai bi­ne de cinci se­co­le, sa­mu­raii pu­neau în prac­ti­că o dis­ci­pli­nă ce pro­mo­va con­cep­te, pre­cum me­nți­ne­rea unei ati­tu­dini cal­me, trai­ul în ar­mo­nie cu na­tu­ra și dez­vol­ta­rea pu­te­rii de con­cen­tra­re. Ace­as­tă ac­ti­vi­ta­te, adu­să la rang de ar­tă, ce pre­su­pu­nea uti­li­za­rea pe­ta­le­lor și frun­ze­lor pen­tru cre­a­rea anu­mi­tor sce­ne și ima­gini com­ple­xe a fost in­ti­tu­la­tă în Ja­po­nia me­di­e­va­lă Oshi­ba­na. În ul­ti­me­le zeci de ani, ast­fel de ma­ni­fes­tări ar­tis­ti­ce au de­venit po­pu­la­re în mai mul­te țări, mo­da­li­tăți­le de ex­pri­ma­re fi­ind tot mai di­ver­si­fi­ca­te, ca ur­ma­re a va­ria­te­lor su­por­turi uti­li­za­te și a nu­me­roa­se­lor spe­cii de flori.

FLO­RI­LE POT FI CUMPĂRATE, CU­LE­SE DIN PĂ­DU­RE SAU CULTIVATE

Mi­ha­e­la Gra­ma a re­a­li­zat ce­le din­tâi ta­blo­uri cu flori presate în anul 2009, doi ani mai târziu reușind să și vândă pri­me­le sa­le lu­crări. Ne po­ves­tește cu drag ace­le mo­men­te: „Ur­ma să par­ti­cip la un eveni­ment în ca­re tre­bu­ia să fac schimb de su­veni­re și fi­in­dcă nu stă­te­am cu ba­nii splen­did pen­tru a cum­pă­ra zeci de lu­cruri dră­guțe, de­oa­re­ce sunt pre­te­nți­oa­să, m-am ho­tă­rât să fac sem­ne de car­te cu flori presate. Am fă­cut

pri­me­le o su­tă, iar pri­e­te­nii, când le-au vă­zut, au înce­put să-mi ce­a­ră, dar le-am pro­mis că mă voi întoar­ce de la eveni­ment și le voi fa­ce alte­le și de atunci nu m-am mai oprit...”, își amin­tește Mi­ha­e­la cu plă­ce­re ace­le vre­muri de înce­put ale pa­si­u­nii și afa­ce­rii ei. A ur­mat apoi pri­mul târg și, gândin­du-se ce alte obi­ec­te ar mai pu­tea fi de­co­ra­te cu flori us­ca­te, a re­a­li­zat mag­neți din lut pen­tru fri­gi­der și cu­ti­uțe pen­tru bi­ju­te­rii, toa­te or­na­te cu flori presate. Anu­mi­te spe­cii de flori își păs­tre­a­ză cu­lo­ri­le pen­tru o pe­ri­oa­dă mai înde­lun­ga­tă, pre­cum le­vă­nți­ca, sal­via sau tran­da­fi­rii. De altfel, une­le flori le achi­ziți­o­nea­ză de la se­re, pe alte­le le cu­le­ge din pă­du­re și o bu­nă par­te le cul­ti­vă în pro­pria cur­te. În fru­moa­sa gră­di­nă a ca­sei sa­le din orașul Târgu Mu­reș, Mi­ha­e­la cul­ti­vă flori-de-co­lț, pan­se­luțe, le­vă­nți­că, cle­ma­ti­te și alys­sum. O floa­re ca­re ur­me­a­ză a fi pre­sa­tă tre­bu­ie să fie să­nă­toa­să, între­a­gă, per­fect des­chi­să, iar ope­rați­u­nea de pre­sa­re tre­bu­ie să ai­bă loc într-un spațiu cu aer us­cat, de­oa­re­ce ume­ze­a­la de­gra­de­a­ză flo­ri­le.

MI­HA­E­LA DEZ­VOL­TĂ CONCEPTELE, IAR SOȚUL ÎI OFE­RĂ SPRI­JIN ME­REU

Ma­ri­us deți­ne o fir­mă de in­sta­lații, ocu­pându-se și de întreți­ne­rea ca­sei (sis­te­mul de încăl­zi­re, rețe­aua elec­tri­că, in­sta­lați­i­le etc.), aju­tându-și to­to­da­tă și soția prin achi­ziți­o­na­rea ma­te­ri­i­lor pri­me, vânza­rea cre­ați­i­lor fi­na­le și gă­si­rea de noi cli­e­nți. „Eu sunt cu idei­le, cu pla­nu­ri­le și cu gându­ri­le, iar el mă su­sți­ne”, con­fir­mă Mi­ha­e­la zâmbind. Ma­ma îi po­ves­tea că, încă de când a înce­put să me­ar­gă, strângea bu­chețe­le de flori, iar Mi­ha­e­la își amin­tește că, în drum spre ca­să, de la școa­lă, me­reu fă­cea bu­che­te cu vi­o­re­le, când apă­re­au vi­o­re­le­le sau cu pă­pă­dii, când ră­să­re­au pri­me­le pă­pă­dii. În ul­ti­mii trei, pa­tru ani a avut închi­riat pe tim­pul ve­rii, în cen­trul Si­bi­u­lui, un spațiu în aer li­ber, pe do­me­ni­ul pu­blic, un­de tu­riștii pu­te­au să achi­ziți­o­ne­ze cre­ați­i­le sa­le. Fi­in­dcă are un or­ga­nism sen­si­bil la frig, Mi­ha­e­la nu poa­te par­ti­ci­pa la târgu­ri­le lun­gi de iar­nă-pri­mă­va­ră (Cră­ci­un, Mă­rțișor etc.). „Întot­de­au­na am proi­ec­te noi, întot­de­au­na vre­au să încerc ce­va nou, mă tre­zesc di­mi­neața și îmi vin toa­te idei­le”, re­cu­noaște gaz­da noas­tră. În toam­na anu­lui tre­cut a lan­sat ma­ga­zi­nul on­li­ne, iar de do­uă luni aces­ta a înce­put să fun­cți­o­ne­ze, adu­când cli­e­nți. Și-ar dori ca pe viitor să-și poa­tă co­mer­cia­li­za cre­ați­i­le și în străi­nă­ta­te, ob­ser­vând că ame­ri­ca­nii și cei din nor­dul Eu­ro­pei apre­cia­ză foar­te mult acest gen de lu­crări ar­tis­ti­ce.

Pen­tru re­a­li­za­rea fun­da­lu­lui bi­ju­te­ri­i­lor, Mi­ha­e­la fo­lo­sește vop­se­le acri­li­ce, aco­pe­rin­du-le la fi­nal cu răși­nă.

„Încerc să fo­lo­sesc flo­ri­le pe ca­re oa­me­nii le apre­cia­ză, cei mai mu­lți fi­ind atrași de pan­se­luțe și flori-de-co­lț.”

Mi­ha­e­la fo­lo­sește un cuțit pen­tru scri­sori când lu­cre­a­ză cu flori us­ca­te și nu o pen­se­tă, așa cum fo­lo­sesc alți ar­tiști din do­me­niu.

Mi­ha­e­la își do­rește să re­a­li­ze­ze în cu­rând și lăm­pi cu flori us­ca­te, pre­cum și o co­le­cție de me­da­li­oa­ne cu că­suțe din flori.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.