CĂLĂTORIM
76 Scurtă vizită la Paris
Pentru noi, românii, Sărbătoarea Paștelui este și sărbătoarea familiei, a naturii reînviate și a bucuriei de a trăi în frumos și credință. De aceea anul trecut am lucrat la un proiect special, gândit în parteneriat cu domnul Marian Apostol, directorul Casei de Cultură a sindicatelor din Reșița, care ne-a pus la dispoziție pentru eveniment sala de expoziție „Horațiu Vornica”, recent restaurată. Proiectul nostru s-a numit „Portul tradițional bănățean și tradiții pascale” și cuprindea trei părți. Deoarece în Duminica de Florii, Domnul Iisus a fost întâmpinat de credincioșii care țineau în mâini ramuri de finic la intrarea triumfală în Ierusalim, și eu am încercat să aduc în expoziție multă culoare, multe flori create de mâini harnice și iscusite care, ajutate de talentul lor și simțul frumosului, au realizat comorile din fotografii.
CUM AM ADUNAT COSTUMELE
Colegele mele de la Comisia de femei a Ligii județene a pensionarilor, a cărei președintă sunt, și-au implicat familiile și prietenii în căutarea de exponate din județ, iar Nori Golovatiuc a adus costume ucrainene și a participat efectiv la organizarea expoziției. O altă colegă, Adriana Mihăilescu, m-a însoțit la Ticvaniul Mic ca să luăm „ponevile” țesute și brodate cu flori multicolore de mama mea și alte comori moștenite de mine.
De la Câlnic, soții Ionașcu mi-au adus costume populare românești și ale minorităților care conviețuiesc aici, în Banatul Montan, de veacuri, costume realizate după cataloage foarte vechi, unele găsite și în Banatul Sârbesc. De la ei, de la Casa Tradiției și Meșteșugului Popular din Câlnic,
au venit costumele pe care le-am așezat la intrarea în sală, costume cusute de priceputa Liliana Ionașcu după modele vechi, autentice, ca să readucă în spațiul românesc actual valori ale neamului românesc. Sculptorul și pictorul Francisc Matias a adus sculpturi din colecția personală și picturi care reprezintă flori și le-a expus.
Cea mai valoroasă piesă a constituit-o rochia de mireasă creată în 1839. Este costumul doamnei Petria Sandru din Mehadica, străbunica elevei Peia Iasmina de la Colegiul Economic al Banatului Montan, unde preda doamna profesoară Mădălina Chiosa, cea care mi-a adus aceste comori. Tot ea ne-a ajutat cu costumele croate din Carașova și Nermet, care aparțin elevelor ei Dobra Ivana și Facraci Maria. Costumul
croat de mireasă a fost așezat pe orizontală, cu mare atenție fiindcă fustele au pliseuri care se calcă numai de persoane avizate, cu multă migală și atenție.
CINE S-A MAI IMPLICAT
Idei pentru realizarea expoziției mi-au dat doamna Tudorița Nicula, președinta Asociației umanitare „Din inimă pentru inimă”, care a amenajat un spațiu care să sugereze Sărbătoarea Paștelui, adică iepuri, ouă încondeiate, fețe de masă specifice, și colega noastră Liliana Chiosa, cântăreață de muzică populară care a expus piese din colecția ei impresionantă de costume populare bănățene.
Din expoziția frumosului nu au putut să lipsească costumele populare germane, primul, cel roșu, originar din zona Steirmark, Austria, purtat în Banatul Montan, și cel verde, oferit mie de soacra mea, Aloisia Kostner Adam, care se trage din germanii care au colonizat zona de munte, la Gărâna, din Boemia Germană.
În prima parte a manifestării, invitații noștri au ascultat un concert coral de excepție. Alte două personalități au ridicat valoarea manifestării: doctor în istorie Mircea Taban, de la Muzeul Banatului Montan, care a vorbit despre semnificațiile spirituale, religioase și cosmice ale ornamentelor de pe costumele populare, iar preotul Sergiu Varga ne-a vorbit despre semnificația zilelor premergătoare Paștelui. Manifestarea a fost încheiată de două cadre didactice care ne-au încântat cu arii din repertoriul internațional. Sper că v-a plăcut expoziția și iubiți costumul popular la fel mult ca noi.