Cum ale­gi per­de­aua și dra­pe­ria

Practic Idei - - SU­MAR -

12 Cum ale­gi per­de­aua și dra­pe­ria

Pen­tru su­fra­ge­rii, ca­me­re ofi­cia­le, ho­luri de pri­mi­re se po­tri­vesc ma­te­ria­le­le pre­te­nți­oa­se, gen ca­ti­fea, taf­ta, mă­ta­se, în timp ce pen­tru ca­me­ra de zi sunt mai in­di­ca­te inul, cre­to­nul, po­li­es­te­rul. Se pa­re că anul aces­ta sunt în vo­gă im­pri­meu­ri­le cu flori și mo­ti­ve ge­o­me­tri­ce și cu­lo­ri­le in­ten­se (vi­o­let, roșu, gal­ben, al­bas­tru te­al (un fel de tur­coaz). La mo­dă sunt și com­bi­nați­i­le de per­de­le cu câte­va to­nuri mai închi­se de­cât dra­pe­ri­i­le.

Dra­pe­ri­i­le și per­de­le­le joa­că un rol im­por­tant în cre­a­rea am­bia­nței, așa că me­ri­tă să le acor­dăm ate­nție spo­ri­tă atunci când plă­nu­im ame­na­ja­rea ca­sei. Erau fo­lo­si­te inițial pen­tru a opri in­tra­rea ae­ru­lui re­ce, soa­re­lui pu­ter­nic, zgo­mo­tu­lui și pen­tru a asi­gu­ra in­ti­mi­ta­tea per­soa­ne­lor din in­te­ri­o­rul ca­sei sau din­tr-o zo­nă a ei (dra­pe­ri­i­le groa­se din ju­rul pa­tu­lui), dar în pre­zent, oda­tă cu apa­riția sis­te­me­lor de ge­a­muri ter­moi­zo­lan­te, la­tu­ra de­co­ra­ti­vă pri­me­a­ză. Ele schim­bă înfățișa­rea spați­i­lor, fă­cându-le mai cal­de, mai pri­mi­toa­re. Doar nu de­ge­a­ba se spu­ne că per­de­aua îmbra­că o ca­me­ră.

MA­TE­RIA­LE, FOR­ME ȘI DI­MEN­SI­UNI

Mo­da se schim­bă de la an la an, așa că la ale­ge­rea per­de­le­lor și a dra­pe­ri­i­lor ți­ne cont mai mult de sta­rea de spi­rit pe ca­re do­rești să ți-o cre­e­ze încă­pe­rea un­de le am­pla­se­zi. Înain­te de a cum­pă­ra ma­te­ria­lul, reți­ne că țe­să­tu­ri­le groa­se, pre­cum ca­ti­fe­aua, sunt

in­di­ca­te în spați­i­le am­ple, pen­tru încă­peri mai mici sunt per­fec­te ce­le su­bțiri, ca voa­lul și or­gan­za. La bu­că­tă­rie se pun per­de­le mai scur­te, din ma­te­ria­le mai puțin pre­te­nți­oa­se, cu im­pri­meuri mai sim­ple, pe când ce­le mai ra­fi­na­te țe­să­turi sunt des­ti­na­te li­vin­gu­lui, ca­me­re­lor de oas­peți, ho­lu­ri­lor de pri­mi­re. În ce pri­vește lun­gi­mea per­de­le­lor, da­că sco­pul es­te să dai im­pre­sia de fast, de lux, atunci poți ale­ge une­le lun­gi, ca­re dau și im­pre­sia că încă­pe­rea es­te mai înal­tă. Da­că la ti­ne pri­me­a­ză par­tea prac­ti­că, atunci ale­ge ca ele să fie puțin mai scur­te, să nu mă­tu­re po­de­aua. Ce­le până la ni­ve­lul ca­lo­ri­fe­ru­lui se po­tri­vesc mai mult în bu­că­tă­rie. Reți­ne și fap­tul că o per­dea bi­ne ale­a­să poa­te se­pa­ra efi­ci­ent spați­ul, pen­tru a mas­ca o in­tra­re, un dres­sing, un pat etc. Foar­te la mo­dă pen­tru

ace­as­ta sunt per­de­le­le șnur (nu­mi­te și string sau spa­ghet­ti), ce­le din și­ruri de măr­ge­le.

CUM MĂ­SORI CO­RECT

Pen­tru a ști cât ma­te­rial să cum­peri pen­tru per­dea, mă­sori go­lul fe­res­trei, sta­bi­lești înă­lți­mea do­ri­tă și lun­gi­mea ga­le­ri­ei (cu 30-50 cm mai ma­re de­cât lăți­mea fe­res­trei). Apoi înmu­lțești lun­gi­mea ga­le­ri­ei cu 2 la per­de­le­le cu im­pri­meu și cu 2,5 la ce­le sim­ple. Pen­tru dra­pe­rii, ne­ce­sa­rul de ma­te­rial îl cal­cu­lăm ca lun­gi­mea ga­le­ri­ei x 1,5 sau 2; bu­ca­ta se va tăia apoi în do­uă.

ȘI­NE ȘI GA­LE­RII

Exis­tă o va­ri­e­ta­te de su­por­turi pen­tru per­dea, une­le tip ba­ră (lemn sau me­tal), fir (ca­blu de oțel ten­si­o­nat), alte­le gen și­nă, sim­ple, du­ble sau tri­ple (pen­tru per­dea, dra­pe­rie, țe­să­tu­ră opa­că împo­tri­va soa­re­lui sau ele­ment de­co­ra­tiv su­pli­men­tar). Une­le se mon­te­a­ză pe pe­re­te, alte­le pe ta­van. Da­că ale­gi ul­ti­ma va­rian­tă, ai avan­ta­jul că poți da mai mul­te for­me și­nei (exis­tă și pro­fi­le de co­lț), sis­te­mul de prin­de­re es­te dis­cret, per­de­aua por­nind chiar din ta­van, dar tre­bu­ie să te re­zu­mi la țe­să­turi mai ușoa­re da­că iei și­ne de plas­tic; sunt mai ief­ti­ne de­cât ce­le din alu­mi­niu, dar nu re­zis­tă la greu­tăți mari. Pen­tru efect de­co­ra­tiv spo­rit, ale­ge ba­re cu or­na­men­te în ca­pe­te, dar reți­ne că în ca­zul ba­re­lor pes­te 2 m lun­gi­me, ai ne­voie de un su­port su­pli­men­tar pe mij­loc (pe lângă ce­le do­uă obli­ga­to­rii din ca­pe­te). Per­de­le­le și dra­pe­ri­i­le se spa­lă la mași­nă, la pro­gra­me de­di­ca­te. Se usu­că pe su­por­turi (să stea cât mai întin­se) și se cal­că la tem­pe­ra­turi adec­va­te. Per­de­le­le bi­ne cen­tri­fu­ga­te se pun și ume­de pe ga­le­rie.

Fo­lo­sește ace­lași ma­te­rial în do­uă cu­lori, alb la per­dea și cu­loa­re in­ten­să la dra­pe­rie (or­gan­za ara­tă bi­ne așa), sau aso­cia­ză do­uă cu­lori de dra­pe­rie.

Dra­pe­ri­i­le au rol prac­tic da­că aco­pe­ră toa­tă fe­re­as­tra și sunt din țe­să­turi den­se, sau pur de­co­ra­tiv, da­că sunt fâșii de ma­te­rial ca­re se pun sus și pe la­te­ra­le. O dra­pe­rie cu im­pri­meu se com­bi­nă cu o per­dea sim­plă ori vi­ce­ver­sa; nu se pun am­be­le cu mo­del.

Pe ba­ră, per­de­aua se poa­te prin­de cu ine­le cla­si­ce (cu­su­te sau cu cleștișori), ocheți (ara­tă mo­dern), găici.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.