Mar­ga­re­te di­ver­se

✍ Ghe­or­ghe Co­jo­ca­ru, Dră­gă­nești-Olt, jud. Olt

Practic Idei - - IUBIM PLANTELE - Anthe­mis tinc­to­ria sau floa­rea de pe­ri­nă

Cu vreo doi-trei ani în ur­mă pri­mi­sem de la o ci­ti­toa­re din jud. Că­lă­rași o plan­tă cu de­nu­mi­rea de Ma­tri­ca­ria. Es­te o Aste­ra­ce­ae cu flori mă­run­te în bu­chețe­le stră­lu­ci­toa­re, si­tua­te în vârful lăs­ta­ri­lor ti­neri. În sur­se­le me­le de do­cu­men­ta­re nu am întâlnit ace­as­tă de­nu­mi­re. Com­pa­rând as­pec­tul flo­ri­lor ca niște mar­ga­re­te mici, pre­cum și ca­rac­te­ris­ti­ci­le bo­ta­ni­ce ale plan­te­lor, am ajuns la con­clu­zia că ace­as­tă „Ma­tri­ca­rie” es­te de fapt o spe­cie a ge­nu­lui Anthe­mis, o plan­tă pe­re­nă cu frun­ze cres­ta­te și flori nu­me­roa­se, mă­run­te, de tip mar­ga­re­te. Eu am și alte mar­ga­re­te, aproa­pe ase­mă­nă­toa­re, însă am do­rit să ajung la o cla­ri­fi­ca­re din punct de ve­de­re bo­ta­nic.

Anthe­mis, un gen cu de­nu­mi­re gre­ce­as­că, înse­am­nă abun­de­nță de flori de la Anthe­mon, în tra­du­ce­re, floa­re. În ca­drul ge­nu­lui Anthe­mis, spe­cia­liștii ci­te­a­ză și spe­cia nu­mi­tă Anthe­mis no­bi­lis, ale că­rei ca­rac­te­ris­tici bo­ta­ni­ce co­res­pund cu „Ma­tri­ca­ria”. Are frun­ze foar­te sec­ta­te, ver­zi-ce­nușii, iar in­flo­res­ce­nțe­le cu flori mici au li­gu­le al­be-ar­gin­tii și dis­cul gal­ben puțin bom­bat. Es­te spe­cie pe­re­nă ca­re înflo­rește va­ra, re­ge­ne­rându-se în fi­e­ca­re pri­mă­va­ră. Eu am plan­tat-o și am cres­cut-o în ghi­veci ca să o ur­mă­resc mai bi­ne. Nu es­te prea pre­te­nți­oa­să, însă ce­re uda­re re­zo­na­bi­lă.

Tot în ge­nul Anthe­mis am întâlnit și spe­cia Anthe­mis fru­tes­cens, aproa­pe ase­mă­nă­toa­re. Es­te o spe­cie hor­ti­co­lă pe­re­nă cu flori aproa­pe iden­ti­ce, dar ce­va mai mari. Spe­cia­liștii au cla­si­fi­cat-o se­pa­rat, fi­ind mai puțin re­zis­ten­tă la frig; se re­ge­ne­re­a­ză du­pă tăi­e­re, fi­ind ne­voie de înti­ne­ri­re anua­lă. Es­te o plan­tă de ră­sad. Frun­zișul ca de fe­ri­gă are cu­loa­rea ver­de-al­bas­tru.

Eu am pre­zen­tat-o în Practic Idei nr. 7/2016, pag. 54, drept co­pă­ce­lul de mar­ga­re­te. În di­ver­se că­rți sau ca­ta­loa­ge de pre­zen­ta­re es­te nu­mi­tă Anthe­mis no­bi­lis, Chry­san­the­mum no­bi­lis sau Argy­ran­the­mum fru­tes­cens și se­a­mă­nă la flori cu așa-zi­sa Ma­tri­ca­rie. Ace­as­tă mar­ga­re­tă de mo­dă ve­che era una din flo­ri­le pre­fe­ra­te în epo­ca Vic­to­ria­nă, însă acum a re­venit ca plan­tă de­co­ra­ti­vă pentru va­se.

FLOA­REA DE PE­RI­NĂ

Altă mar­ga­re­tă din ge­nul Anthe­mis, cu de­nu­mi­rea ști­i­nți­fi­că de Anthe­mis tinc­to­ria, se nu­mește po­pu­lar floa­rea de pe­ri­nă, are flori mul­te, cu pe­ta­le al­be-găl­bui, gal­ben pal sau gal­ben pur și o pro­e­mi­ne­nță cen­tra­lă au­rie. Mai es­te o spe­cie si­mi­la­ră, dar cla­si­fi­ca­tă ca gen se­pa­rat nu­mit Layia. Es­te o plan­tă anua­lă ce pro­vi­ne din Ca­li­for­nia. Se­mi­nțe­le sunt mici, aci­for­me și cu aris­te. Spe­cia Layia pla­ty­glos­sa, si­no­nim cu Layia ele­gans, crește 30-50 cm, are ra­mi­fi­cații bo­ga­te și înflo­ri­re ex­plo­zi­vă va­ra. Iu­bește soa­re­le și căl­du­ra și so­lul dre­nat și fer­til. Une­ori, du­pă tăi­e­rea tul­pi­ni­lor, poa­te ge­ne­ra lăs­tari ca­re înflo­resc a do­ua oa­ră. Du­pă for­ma­rea flo­ri­lor ră­mân ca­pi­tu­le glo­bu­la­re și pu­foa­se, sta­mi­ne­le de­vin aris­te cu se­mi­nțe la ba­ză. Se scu­tu­ră ușor, iar vântul le împrăștie, da­că nu sunt adu­na­te la timp. Cul­ti­va­te în gră­dini sau în va­se, toa­te mar­ga­re­te­le des­cri­se mai sus atrag ate­nția prin bo­găția și stră­lu­ci­rea flo­ri­lor. Ci­ne do­rește să cul­ti­ve Layia pla­ty­glos­sa în grădină, să-mi so­li­ci­te se­mi­nțe tri­mițând plic cu tim­bru în va­loa­re de mi­ni­mum 1,40 lei, pe adre­sa: Ghe­or­ghe Co­jo­ca­ru, str. Ni­co­lae Ti­tu­les­cu nr. 435, loc. Dră­gă­nești-Olt, jud. Olt, cod. 235400. Mul­tă să­nă­ta­te și flori fru­moa­se să aveți!

Anthe­mis no­bi­lis

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.