Sânzienele în tradiția românilor
Ai auzit de ele, de zânele pline de viață care dansează zănatic în toiul nopții, dar știi cum erau ele sărbătorite de bunicii noștri?
Luna iunie aduce câteva sărbători cu importanță specială pentru români, în data de 24 iunie fiind celebrate atât Sânzienele (o sărbătoare păgână de pe vremea dacilor, marcată însă și în calendarul creștin ortodox), cât și Ziua Universală a Iei, Sf. Ioan cel Nou și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Sânzienele (sau Drăgaica, în Oltenia și Moldova) sunt atât ființele mitologice înzestrate cu puteri neobișnuite care plutesc noaptea și încing hore, cât și planta cu flori micuțe și galbene care înflorește la final de iunie. În ziua de Sânziene, fetele se adunau dis-de-dimineață în cete și porneau la cules de flori. Una dintre ele era înveș
mântată în alb și purta cunună ca miresele, ea fiind Drăgaica. Sânzienele sunt zeițe ale fertilității, responsabile de rodul grâului, de puterile vindecătoare ale plantelor, de sănătatea copiilor. Potrivit credinței populare, ele trăiesc în păduri neumblate, în văzduh sau în peșteri ascunse. Sunt fecioare frumoase, zăpăcite și cu mari puteri magice. Ele protejează holdele de furtuni și grindină, ajută fetele să-și găsească ursitul și pruncii să crească mari, așa că ziua lor era respectată cu sfințenie de tot satul. În noaptea de Sânziene, feciorilor le era interzis să cutreiere prin păduri, pe lângă ape și pe la răscruci de drumuri pentru că toți cei care trag cu ochiul la dansul zânelor își pierd mințile sau glasul. În această noapte se fac focuri purificatoare și se caută comorile ascunse (în Ardeal) trădate de focurile care se ivesc spontan deasupra lor. Se zice că florile de sânziene încep să crească în martie, după ziua Dochiei, iar pe 24 iunie înfloresc după ce zânele (ielele) goale, cu părul despletit, clopoței la gleznă au cântat și au dănțuit noaptea sub razele lunii și le-au transmis astfel puteri magice și de aceea trebuie culese imediat. Cununi de flori erau aruncate și pe casă ori șură, câte una pentru fiecare membru al familiei ori animal, iar în funcție de felul în care cădea fiecare se făceau anumite previziuni referitoare la durata vieții, la aspectul celui cu care se va căsători sau când va fi nunta. Fetele puneau sub pernă flori de sânziene ca să-și viseze ursitul.