Radonul, gazul radioactiv din casă!

Gaz radioactiv inodor și incolor, radonul poate depăși valorile normale, mai ales prin acumulare, în special în casele noi.

De ce avem radon în casă?

Radonul este prezent în natură și este rezultatul dezintegrării uraniului din sol. Organismul uman suportă această radiație, parte din radiația radioactivă naturală. Problemele apar când concentrația de radon crește peste normal, ca urmare a diferențelor dintre temperatura din interior și cea a solului, prin fenomenul de convecție, mai ales iarna. Izolațiile, geamurile etanș, aerisirea precară duc la creșterea nivelului de radon din casele noastre.

Zone de risc din România

În funcție de structura solului, în unele zone concentrația de radon este mai mare. În România sunt 16 județe unde se pot produce probleme. În plus, materialele de construcție cumpărate din aceste zone pot fi contaminate. Cele 16 județe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud,

Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş. Radonul este măsurat în picocuries pe litrul de aer (pCi/l). Aerul exterior are în general cca. 0,4 pCi/l, în timp ce nivelul mediu din interiorul caselor ajunge la 1,3 pCi/l. Media aritmetică pentru celelalte județe din țară este de 53 Bq/m3, în comparație cu 126 Bq/m3 pentru județele menționate. (Bequerel – Bq – este o unitate de măsură pentru radioactivitate.)

Unde se acumulează radon

Radonul este prezent în toate casele, mai ales în cele noi, fiind emis de materialele de construcție. Pătrunde în casă și prin fundație şi conductele de apă și contaminează aerul. În principiu, orice casă, veche sau nouă, cu sau fără subsol, poate avea concentrații ridicate de radon.

Cum reduci nivelul de radon din casă

 Etanșarea fisurilor din podele și ziduri şi verificarea periodică a acestora.  Renunțarea la utilizarea granitului și a pietrei naturale în casă, dacă acestea provin din zone cu nivel ridicat de radon.

 Proiectarea casei cu o amprentă la sol cât mai mică, dacă zona este una cu risc ridicat.  Aerisirea frecventă a camerelor, prin ventilare care să pună în mișcare aerul (curent de aer), în fiecare zi, cel puțin 15 minute, în casele construite pe sol, mai noi de cinci ani.

 Fundația alveolară şi o placă de bază pe fundație, din beton de cel puțin 20 de centimetri, reduc capacitatea de trecere a radonului din pământ în casă şi sunt cele mai bune şi mai simple metode de prevenție.

 Casele cu beci, pivniță sau cramă au o concentrație mai mare de radon, astfel că ventilația zonelor din subsol trebuie să fie prioritară.

 Evitarea construcțiilor în zone cu pânză freatică la suprafață.