Filatelia, regina pasiunilor

Filatelia este pasiunea regilor și regina pasiunilor“, notează undeva unul dintre cei mai importanţi experţi filatelici din România, domnul Cristian Scăiceanu.

„Pasiunea regilor“– pentru că unii dintre monarhii lumii au fost mari colecţionari de timbre poștale: regele George al V-lea al Marii Britanii, regele Faruk al Egiptului, regele Carol al II-lea al României etc.

„Regina pasiunilor“– deoarece, chiar și astăzi, când internetul a redus foarte mult circulaţia scrisorilor și, deci a timbrelor, filatelia rămâne cea mai des întâlnită pasiune în rândul colecţionarilor, de la copii la vârstnici, de la cei cu posibilităţi financiare limitate la miliardari. Dicţionarul machetatorilor mărcilor poștale românești

Așa cum se știe, orice marcă poștală reproduce pe faţa sa un desen sau o fotografie. Acest lucru face din timbrul poștal o mini-operă de artă, uneori el fiind desenat chiar de artiști plastici prestigioși. Plecând de la această constatare, Cristian Scăiceanu a hotărât să inventarieze toţi machetatorii de timbre poștale din România.

A fost o muncă de Sisif, de-a lungul multor ani, pentru că numeroase mărci poștale emise la noi nu au numele machetatorului menţionat pe ele. Autorul a consultat toate cataloagele filatelice editate în România, toată colecţia revistei de specialitate Filatelia, numeroase alte surse din arhive, dar și dicţionare ale artiștilor, precum „Dicţionarul Artiștilor Români Contemporani“, de Octavian Barbosa, sau „Dicţionarul Benzii Desenate din România“de Dodo Niţă.

La final a rezultat un op masiv, de aproape 400 de pagini, intitulat „Dicţionarul machetatorilor mărcilor poștale românești“și apărut anul acesta la editura Oscar Print.

Volumul se deschide cu o prestigioasă prefaţă semnată de academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Continuă apoi cu o introducere în care autorul își explică demersul editorial, după care urmează partea cea mai consistentă, fișele bio-bibliografice a sute de machetatori de timbre. În ultima parte a cărţii sunt reproduse – în culori – câte un timbru realizat de fiecare machetator din dicţionar, însoţit uneori de macheta originală a timbrului respectiv.

Răsfoind paginile dicţionarului se pot afla numeroase, inedite și chiar neașteptate informaţii despre artiștii care au realizat machete de timbre poștale.

Știaţi, de pildă, că unul dintre primii machetatori din perioada Regatului a fost Ludovic Bassarab (18681933), de asemenea autor al proiectelor mai multor bancnote emise de Banca Naţională? El a transmis ștafeta fiicei sale Ioana Bassarab (1907-1967) și ea machetatoare de timbre, monede și medalii.

O altă „dinastie“de machetatori de timbre a fost cea a familiei Vămășescu. Tatăl, Mihai (născut în 1955)

Criticul și istoricul de bandă desenată Dodo Niţă revizitează pentru copiii de azi poveștile și personajele care au fascinat generaţii întregi.

a machetat nu mai puţin de 871 de timbre, fiind cel mai prolific machetator de timbre de la noi, iar fiul, Vlad (născut în 1980) a desenat și el machetele la 51 de timbre. Ambii sunt angajaţi ai Romfilateliei, societatea comercială de stat care gestionează emiterea de timbre în ţara noastră.

Foarte rar, mai ales la începuturi, unele timbre românești au fost machetate și de artiști străini. Un caz aparte este cel al lui Joan Miro, celebrul pictor spaniol, care a donat României un desen-machetă de timbru, pentru a veni în ajutorul sinistraţilor în urma inundaţiilor din 1970. Acuarela respectivă este singurul desen original de Miro aflat în ţara noastră.

La categoria „curiozităţi“am aflat acum că, sub strania și rebarbativa denumire „Dralco“de pe unele timbre poștale emise în perioada socialistă, se ascundea de fapt colectivul format din graficienii Ion Drugă, Lipa Alămaru și Ilie Costescu.

M-am bucurat, de asemenea, să aflu din paginile dicţionarului că mai mulţi autori de benzi desenate și caricaturiști au desenat și ei machete de timbre. În perioada interbelică cel mai prolific a fost Ary Murnu. Deși a publicat numeroase și feroce caricaturi anti-dinastice în revista satirică Furnica, Curtea Regală nu s-a opus ca el să deseneze mai multe serii de timbre poștale, cu portretele regilor și cu alte imagini.

În perioada socialistă, ocazional, au desenat timbre poștale Vlad Crivăţ, Ion Drugă, Val Munteanu, Albert Poch, Eugen Taru.

După schimbarea de regim din 1989, N. Nobilescu a realizat câteva zeci de machete de mărci poștale, fie personal, fie prin firma sa Art Design. Alţi graficieni care au desenat machete de timbre au fost Walter Riess, A. Ciubotariu și mai ales Radu Oltean, autorul unor excelente cărţi de istorie ilustrată.

„Dicţionarul machetatorilor mărcilor poștale românești“este prima lucrare de acest fel din domeniu, un summum de informaţii și cunoștinţe filatelice și artistice, majoritar inedite. Cartea se adresează, în mod evident, colecţionarilor de timbre, indiferent de vârsta lor, dar și pasionaţilor de artă, de istorie și geografie, pentru că, uneori, mărcile poștale, aceste „petecele de hârtie care aduc bucurie“cum sunt numite familiar, pot furniza extrem de valoroase informaţii despre epoca în care au fost emise și au circulat. Mini-biografie

Craioveanul Cristian Scăiceanu colecţionează timbre din copilărie – de la grădiniţă ! – moștenind această pasiune de la tatăl său, unul dintre fondatorii cercului filatelic „Feroviarul“din Cetatea Băniei.

Adult, și-a transformat pasiunea în profesie. A participat cu expoziţii filatelice la sute de concursuri naţionale și internaţionale, fiind premiat de nenumărate ori. A publicat numeroase articole în presa de specialitate.

Între 2003 și 2013 a fost director de patrimoniu al Muzeului Naţional Filatelic din București.

În 2006 a cîștigat – prin concurs – funcţia de arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Internaţionale a Filateliei. De asemenea, a fost ales membru al Academiei Europene de Filatelie (cu sediul la Paris).

În anul 2010 și-a dat doctoratul în Istoria Artei cu inedita și monumentala lucrare „Istoria Mișcării Filatelice din România“, apărută în volum tot la editura Oscar Print.