Fi­la­te­lia, re­gi­na pa­si­u­ni­lor

Romania Libera - Friday Edition - - Lumea Copiilor - Do­do Ni­ţă

Fi­la­te­lia es­te pa­si­u­nea re­gi­lor și re­gi­na pa­si­u­ni­lor“, no­te­a­ză un­de­va unul din­tre cei mai im­por­tan­ţi ex­per­ţi fi­la­te­lici din Ro­mânia, dom­nul Cris­tian Scăi­ce­a­nu.

„Pa­si­u­nea re­gi­lor“– pen­tru că unii din­tre mo­nar­hii lu­mii au fost mari co­lec­ţi­o­nari de tim­bre poșta­le: re­ge­le Ge­or­ge al V-lea al Ma­rii Bri­ta­nii, re­ge­le Fa­ruk al Egip­tu­lui, re­ge­le Ca­rol al II-lea al Ro­mâni­ei etc.

„Re­gi­na pa­si­u­ni­lor“– de­oa­re­ce, chiar și astă­zi, când in­ter­ne­tul a re­dus foar­te mult cir­cu­la­ţia scri­so­ri­lor și, deci a tim­bre­lor, fi­la­te­lia ră­mâne cea mai des întâlni­tă pa­si­u­ne în rândul co­lec­ţi­o­na­ri­lor, de la co­pii la vârst­nici, de la cei cu po­si­bi­li­tă­ţi fi­nan­cia­re li­mi­ta­te la mi­liar­dari. Dic­ţi­o­na­rul ma­che­ta­to­ri­lor măr­ci­lor poșta­le ro­mânești

Așa cum se știe, ori­ce mar­că poșta­lă re­pro­du­ce pe fa­ţa sa un de­sen sau o fo­to­gra­fie. Acest lu­cru fa­ce din tim­brul poștal o mini-ope­ră de ar­tă, une­ori el fi­ind de­se­nat chiar de ar­tiști plas­tici pres­ti­gi­oși. Ple­când de la ace­as­tă con­sta­ta­re, Cris­tian Scăi­ce­a­nu a ho­tă­rât să in­ven­ta­ri­e­ze to­ţi ma­che­ta­to­rii de tim­bre poșta­le din Ro­mânia.

A fost o mun­că de Si­sif, de-a lun­gul mul­tor ani, pen­tru că nu­me­roa­se mărci poșta­le emi­se la noi nu au nu­me­le ma­che­ta­to­ru­lui men­ţi­o­nat pe ele. Au­to­rul a con­sul­tat toa­te ca­ta­loa­ge­le fi­la­te­li­ce edi­ta­te în Ro­mânia, toa­tă co­lec­ţia re­vis­tei de spe­cia­li­ta­te Fi­la­te­lia, nu­me­roa­se alte sur­se din ar­hi­ve, dar și dic­ţi­o­na­re ale ar­tiști­lor, pre­cum „Dic­ţi­o­na­rul Ar­tiști­lor Ro­mâni Con­tem­po­rani“, de Octa­vian Bar­bo­sa, sau „Dic­ţi­o­na­rul Ben­zii De­se­na­te din Ro­mânia“de Do­do Ni­ţă.

La fi­nal a re­zul­tat un op ma­siv, de aproa­pe 400 de pa­gini, in­ti­tu­lat „Dic­ţi­o­na­rul ma­che­ta­to­ri­lor măr­ci­lor poșta­le ro­mânești“și apă­rut anul aces­ta la edi­tu­ra Oscar Print.

Vo­lu­mul se des­chi­de cu o pres­ti­gi­oa­să pre­fa­ţă sem­na­tă de aca­de­mi­cia­nul Mu­gur Isă­res­cu, gu­ver­na­to­rul Băn­cii Na­ţi­o­na­le a Ro­mâni­ei.

Con­ti­nuă apoi cu o in­tro­du­ce­re în ca­re au­to­rul își ex­pli­că de­mer­sul edi­to­rial, du­pă ca­re ur­me­a­ză par­tea cea mai con­sis­ten­tă, fișe­le bio-bi­bli­o­gra­fi­ce a su­te de ma­che­ta­tori de tim­bre. În ul­ti­ma par­te a căr­ţii sunt re­pro­du­se – în cu­lori – câte un tim­bru re­a­li­zat de fi­e­ca­re ma­che­ta­tor din dic­ţi­o­nar, înso­ţit une­ori de ma­che­ta ori­gi­na­lă a tim­bru­lui res­pec­tiv.

Răs­foind pa­gi­ni­le dic­ţi­o­na­ru­lui se pot afla nu­me­roa­se, ine­di­te și chiar neaștep­ta­te in­for­ma­ţii des­pre ar­tiștii ca­re au re­a­li­zat ma­che­te de tim­bre poșta­le.

Știa­ţi, de pil­dă, că unul din­tre pri­mii ma­che­ta­tori din pe­ri­oa­da Re­ga­tu­lui a fost Lu­do­vic Bas­sa­rab (18681933), de ase­me­nea au­tor al proi­ec­te­lor mai mul­tor ban­cno­te emi­se de Ban­ca Na­ţi­o­na­lă? El a tran­smis șta­fe­ta fi­i­cei sa­le Ioa­na Bas­sa­rab (1907-1967) și ea ma­che­ta­toa­re de tim­bre, mo­ne­de și me­da­lii.

O altă „di­nas­tie“de ma­che­ta­tori de tim­bre a fost cea a fa­mi­li­ei Vă­mășes­cu. Ta­tăl, Mi­hai (năs­cut în 1955)

Cri­ti­cul și is­to­ri­cul de ban­dă de­se­na­tă Do­do Ni­ţă re­vi­zi­te­a­ză pen­tru co­pi­ii de azi po­vești­le și per­so­na­je­le ca­re au fas­ci­nat ge­ne­ra­ţii între­gi.

a ma­che­tat nu mai pu­ţin de 871 de tim­bre, fi­ind cel mai pro­li­fic ma­che­ta­tor de tim­bre de la noi, iar fi­ul, Vlad (năs­cut în 1980) a de­se­nat și el ma­che­te­le la 51 de tim­bre. Ambii sunt an­ga­ja­ţi ai Rom­fi­la­te­li­ei, so­ci­e­ta­tea co­mer­cia­lă de stat ca­re ges­ti­o­nea­ză emi­te­rea de tim­bre în ţa­ra noas­tră.

Foar­te rar, mai ales la înce­pu­turi, une­le tim­bre ro­mânești au fost ma­che­ta­te și de ar­tiști străini. Un caz apar­te es­te cel al lui Joan Mi­ro, ce­le­brul pic­tor spa­ni­ol, ca­re a do­nat Ro­mâni­ei un de­sen-ma­che­tă de tim­bru, pen­tru a ve­ni în aju­to­rul si­nis­tra­ţi­lor în ur­ma inun­da­ţi­i­lor din 1970. Acua­re­la res­pec­ti­vă es­te sin­gu­rul de­sen ori­gi­nal de Mi­ro aflat în ţa­ra noas­tră.

La ca­te­go­ria „curiozităţ­i“am aflat acum că, sub stra­nia și re­bar­ba­ti­va de­nu­mi­re „Dral­co“de pe une­le tim­bre poșta­le emi­se în pe­ri­oa­da so­cia­lis­tă, se as­cun­dea de fapt co­lec­ti­vul for­mat din gra­fi­ci­e­nii Ion Dru­gă, Li­pa Ală­ma­ru și Ilie Cos­tes­cu.

M-am bu­cu­rat, de ase­me­nea, să aflu din pa­gi­ni­le dic­ţi­o­na­ru­lui că mai mul­ţi au­tori de ben­zi de­se­na­te și ca­ri­ca­tu­riști au de­se­nat și ei ma­che­te de tim­bre. În pe­ri­oa­da in­ter­be­li­că cel mai pro­li­fic a fost Ary Mur­nu. Deși a pu­bli­cat nu­me­roa­se și fe­ro­ce ca­ri­ca­turi an­ti-di­nas­ti­ce în re­vis­ta sa­ti­ri­că Fur­ni­ca, Cur­tea Re­ga­lă nu s-a opus ca el să de­se­ne­ze mai mul­te se­rii de tim­bre poșta­le, cu por­tre­te­le re­gi­lor și cu alte ima­gini.

În pe­ri­oa­da so­cia­lis­tă, oca­zi­o­nal, au de­se­nat tim­bre poșta­le Vlad Cri­văţ, Ion Dru­gă, Val Mun­te­a­nu, Albert Po­ch, Eu­gen Ta­ru.

Du­pă schim­ba­rea de re­gim din 1989, N. No­bi­les­cu a re­a­li­zat câte­va zeci de ma­che­te de mărci poșta­le, fie per­so­nal, fie prin fir­ma sa Art De­sign. Alţi gra­fi­ci­eni ca­re au de­se­nat ma­che­te de tim­bre au fost Wal­ter Ri­ess, A. Ci­u­bo­ta­riu și mai ales Ra­du Olte­an, au­to­rul unor ex­ce­len­te căr­ţi de is­to­rie ilus­tra­tă.

„Dic­ţi­o­na­rul ma­che­ta­to­ri­lor măr­ci­lor poșta­le ro­mânești“es­te pri­ma lu­cra­re de acest fel din do­me­niu, un sum­mum de in­for­ma­ţii și cu­noștin­ţe fi­la­te­li­ce și ar­tis­ti­ce, ma­jo­ri­tar ine­di­te. Car­tea se adre­se­a­ză, în mod evi­dent, co­lec­ţi­o­na­ri­lor de tim­bre, in­di­fe­rent de vârsta lor, dar și pa­si­o­na­ţi­lor de ar­tă, de is­to­rie și ge­o­gra­fie, pen­tru că, une­ori, măr­ci­le poșta­le, aces­te „pe­te­ce­le de hârtie ca­re aduc bu­cu­rie“cum sunt nu­mi­te fa­mi­liar, pot fur­ni­za ex­trem de va­lo­roa­se in­for­ma­ţii des­pre epo­ca în ca­re au fost emi­se și au cir­cu­lat. Mini-bi­o­gra­fie

Crai­o­ve­a­nul Cris­tian Scăi­ce­a­nu co­lec­ţi­o­nea­ză tim­bre din co­pi­lă­rie – de la gră­di­ni­ţă ! – moște­nind ace­as­tă pa­si­u­ne de la ta­tăl său, unul din­tre fon­da­to­rii cer­cu­lui fi­la­te­lic „Fe­ro­via­rul“din Ce­ta­tea Bă­ni­ei.

Adult, și-a tran­sfor­mat pa­si­u­nea în pro­fe­sie. A par­ti­ci­pat cu ex­po­zi­ţii fi­la­te­li­ce la su­te de con­cur­suri na­ţi­o­na­le și in­ter­na­ţi­o­na­le, fi­ind pre­miat de ne­nu­mă­ra­te ori. A pu­bli­cat nu­me­roa­se ar­ti­co­le în pre­sa de spe­cia­li­ta­te.

Între 2003 și 2013 a fost di­rec­tor de pa­tri­mo­niu al Mu­zeu­lui Na­ţi­o­nal Fi­la­te­lic din Bu­cu­rești.

În 2006 a cîști­gat – prin con­curs – func­ţia de ar­bi­tru inter­na­ţi­o­nal în ca­drul Fe­de­ra­ţi­ei In­ter­na­ţi­o­na­le a Fi­la­te­li­ei. De ase­me­nea, a fost ales mem­bru al Aca­de­mi­ei Eu­ro­pe­ne de Fi­la­te­lie (cu se­di­ul la Pa­ris).

În anul 2010 și-a dat doc­to­ra­tul în Is­to­ria Artei cu ine­di­ta și mo­nu­men­ta­la lu­cra­re „Is­to­ria Mișcă­rii Fi­la­te­li­ce din Ro­mânia“, apă­ru­tă în vo­lum tot la edi­tu­ra Oscar Print.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.