INTELECTUALI „DE DREAPTA“ver­sus REFERENDUM

Romania Libera - Friday Edition - - Prima Pagina - Că­tă­lin Stur­za Anghel Bu­tu­ru­gă

Un bi­la­nț ruși­nos. Cu câte­va ex­ce­pții no­ta­bi­le, ta­bă­ra in­te­lec­tua­li­tății „de dreapta“și „con­ser­va­toa­re“s-a com­por­tat la­men­ta­bil prin com­pa­rație cu in­te­lec­tua­li­ta­tea ac­ti­vis­tă pro­gre­sis­tă. Da­că în ta­bă­ra #boi­cot, in­te­lec­tua­lii pro­gre­siști au avut o pre­ze­nță con­stan­tă, com­ba­tan­tă, po­le­mi­că, pen­tru pro­mo­va­rea agen­dei LGBT și împo­tri­va su­sți­nă­to­ri­lor Re­fe­ren­du­mu­lui, în ta­bă­ra con­ser­va­toa­re am înre­gis­trat nu­me­roa­se de­fec­tări ruși­noa­se, lași­tăți mas­ca­te sau ab­se­nțe grăi­toa­re.

Pro­pu­nem în ce­le ce ur­me­a­ză o pri­vi­re cri­ti­că arun­ca­tă asu­pra com­por­ta­men­tu­lui co­mu­ni­cați­o­nal pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie al ma­rii in­te­lec­tua­li­tăți ca­re se pre­tin­de „de dreapta”, „con­ser­va­toa­re” sau chiar „crești­nă”. De­par­te de a fi o „înfi­e­ra­re”, o pu­ne­re la ga­ze­ta de pe­re­te sau o de­mo­ni­za­re a ce­lor me­nți­o­nați în ar­ti­col, pro­ce­dee pe ca­re le de­za­vuăm, de­mer­sul nos­tru pro­pu­ne o dis­cuție în spi­rit cri­tic, si­ne ira et stu­dio.

Ca ob­ser­vație ge­ne­ra­lă, cu câte­va ex­ce­pții pe ca­re le-am punc­tat ca ata­re, ta­bă­ra in­te­lec­tua­li­tății „de dreapta” și „con­ser­va­toa­re” s-a com­por­tat la­men­ta­bil prin com­pa­rație cu in­te­lec­tua­li­ta­tea ac­ti­vis­tă pro­gre­sis­tă. Da­că în ta­bă­ra #boi­cot in­te­lec­tua­lii pro­gre­siști au avut o pre­ze­nță con­stan­tă, po­le­mi­că, com­ba­tan­tă, pen­tru pro­mo­va­rea agen­dei LGBT și împo­tri­va su­sți­nă­to­ri­lor Re­fe­ren­du­mu­lui, în ta­bă­ra con­ser­va­toa­re am înre­gis­trat nu­me­roa­se de­fec­tări ruși­noa­se, lași­tăți mas­ca­te sau ab­se­nțe grăi­toa­re.

Con­si­de­răm că mo­men­tul Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie a re­pre­zen­tat un con­text cu o mi­ză mo­ra­lă și spi­ri­tua­lă foar­te ri­di­ca­tă. A fost un exa­men – in­clu­siv pen­tru ma­rea in­te­lec­tua­li­ta­te „de dreapta”. În ace­lași timp, au exis­tat și po­ziți­o­nări sur­prin­ză­toa­re, într-un sens po­zi­tiv, din par­tea unor intelectuali ca­re nu ave­au nici o le­gă­tu­ră cu te­me­le con­ser­va­toa­re sau cu BOR.

Gru­pul „păl­ti­nișe­ni­lor“di­le­ma­tici

Andrei Pleșu, cul­ti­vat asi­duu de nu­me­roa­se fi­guri cle­ri­ca­le ale BOR,s-a po­ziți­o­nat, în mod des­chis, împo­tri­va Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie, în tim­pul cam­pa­ni­ei și de-a lun­gul Re­fe­ren­du­mu­lui. El a scris, într-unul din mo­men­te­le cu mi­ză enor­mă (chiar înain­tea vo­tu­lui din 6-7 oc­tom­brie), că între­ba­rea de la Referendum ar as­cun­de o in­te­nție as­cun­să a lui Li­viu Drag­nea. Ul­te­ri­or, dl Andrei Pleșu a re­venit, com­pa­rând, prin­tr-un so­fism ief­tin, iniția­ti­va ce­lor 3 mi­li­oa­ne de ce­tățeni cu un referendum pro­pus de Ce­aușes­cu: „Da­că Ce­aușes­cu pro­pu­ne un referendum des­pre obli­ga­ti­vi­ta­tea de a ţi­ne post de do­uă-trei ori pe săp­tă­mână, ne re­pe­zim, crești­nește, să-l sus­ţi­nem, lă­sând de­o­par­te fap­tul că, pen­tru el, pos­tul nu e de­cât un mod de a cos­me­ti­za pe­nu­ria ali­men­ta­ră…”.

Dl Andrei Pleșu es­te unul din­tre in­te­lec­tua­lii cu ve­deri foar­te cla­re de dreapta, ca­re a scris în ul­ti­mii ani că­rți pe te­me crești­ne – de la „Des­pre îngeri” la „Pa­ra­bo­le­le lui Ii­sus” – și de la ca­re oa­me­nii apro­piați Bi­se­ri­cii s-ar fi aștep­tat, cel puțin, la o po­ziție nua­nța­tă și ar­gu­men­ta­tă pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui. Dl Pleșu a pă­rut să fie în cău­ta­rea pri­mu­lui pre­text pen­tru a se de­zi­ce pu­blic de te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui, și l-a gă­sit în ide­ea că între­ba­rea ar as­cun­de o in­te­nție as­cun­să.Un in­te­lec­tual de an­ver­gu­ra sa a eșuat com­plet în a înțe­le­ge mi­za încăr­ca­tă și de­par­te de a fi doar lo­ca­lă a unei dez­ba­teri des­pre că­să­to­rie, pă­rând că pu­ne afi­li­e­ri­le – mai mult sau mai puțin des­chi­se – de grup po­li­tic mai sus de­cât va­lo­ri­le „de dreapta” sau crești­ne.

Te­o­dor Ba­con­schi s-a pro­nu­nțat într-o no­tă mi­no­ră pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui.A ară­tat,într-una sau do­uă pos­tări suc­cin­te pe Fa­ce­book, că su­sți­ne de­fi­niția că­să­to­ri­ei între un băr­bat și o fe­meie, dar că su­sți­ne, în ace­lași timp, și par­te­ne­ria­te­le ci­vi­le ho­mo­se­xua­le. Nu a me­nți­o­nat de ce tip es­te acest par­te­ne­riat, sau cât de ra­di­ca­lă es­te for­ma pe ca­re o su­sți­ne. De câte ori a scris re­cent des­pre BOR, a cri­ti­cat pre­su­pu­se­le ori­en­tări pro-sla­ve din ca­drul aces­teia (lup­tându-se, une­ori, cu omul de paie al „ha­bot­ni­cu­lui ul­tra-or­to­dox și an­ti-oc­ci­den­tal” sau cu „du­ghi­nis­mul”, o con­ce­pție ezo­te­ri­că, exo­ti­că, ab­so­lut inac­ce­si­bi­lă ma­jo­ri­tății cle­ru­lui din BOR). Așa­dar, din dez­ba­te­rea des­pre Referendum, dl Ba­con­schi a fost qua­si-ab­sent și a pre­fe­rat să in­sis­te pe pro­pria sa agen­dă și pe pro­pri­i­le sa­le pre­o­cu­pări de cen­zor al dis­cur­su­lui re­li­gi­os în nu­me­le unui vag Occi­dent, ni­ci­o­da­tă de­fi­nit foar­te clar.

Se­ver Voi­nes­cu,du­pă o foar­te lun­gă tă­ce­re, s-a pro­nu­nțat pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui în do­uă tex­te din re­vis­ta pe ca­re o con­du­ce („Di­le­ma Ve­che”). A ară­tat, în am­be­le, că su­sți­ne te­ma, in­vo­când li­mi­ta­rea li­ber­tății re­li­gi­oa­se ca­re va de­cur­ge, ine­vi­ta­bil, din le­ga­li­za­rea că­să­to­ri­ei ci­vi­le ho­mo­se­xua­le: Sta­tul va obli­ga, în cu­rând, Bi­se­ri­ca să „cu­nu­ne” ho­mo­se­xua­li, li­mi­tând dras­tic li­ber­ta­tea re­li­gi­oa­să a crești­ni­lor. În schimb, a găz­du­it con­stant în re­vis­ta al că­rei re­dac­to­rșef es­te ar­ti­co­le con­tra Re­fe­ren­du­mu­lui și a unor per­so­na­li­tăți din BOR, fă­ră a asi­gu­ra un echi­li­bru echi­ta­bil al opi­ni­i­lor. De ase­me­nea, dl Voi­nes­cu nu a or­ga­ni­zat nici o dis­cuție des­pre Referendum în tim­pul cam­pa­ni­ei, în ca­drul emi­si­u­nii pe ca­re o re­a­li­ze­a­ză la Tri­ni­tas TV, deși su­bi­ec­tul pu­ne efec­tiv în cri­ză între­a­ga Eu­ro­pa Chris­tia­na.

Ga­bri­el Li­i­ce­a­nu es­te, la rândul său, unul din­tre in­te­lec­tua­lii cu ve­deri foar­te cla­re „de dreapta” ca­re nu s-a pro­nu­nțat de­loc pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui. To­tuși, pa­gi­na de Fa­ce­book a edi­tu­rii Hu­ma­ni­tas, con­du­să de dl Li­i­ce­a­nu, a pre­luat pos­ta­rea scri­i­to­ru­lui Mircea Căr­tă­res­cu în ca­re aces­ta re­lua câte­va din­tre so­fis­me­le gro­so­la­ne an­ti-Referendum: că aces­ta ar le­gi­ti­ma o încăl­ca­re a drep­tu­ri­lor omu­lui și că ar fi o di­ver­si­u­ne me­ni­tă să aco­pe­re in­fra­cți­uni ale pu­te­rii.

Ho­ria-Ro­man Pa­ta­pi­e­vici es­te unul din­tre puți­nii intelectuali ca­re și-au asu­mat, în tre­cut,fă­ră echi­voc,va­lori crești­ne „tari” în dis­cur­sul tău (nu doar ve­de­ri­le mai lar­gi și mai la­xe ale unui crești­nism cul­tu­ral).În plus, dl Pa­ta­pi­e­vici a avut în tre­cut po­ziții tra­nșan­te față de pro­pa­gan­da LGBTQ. Ci­tez din­tr-un text mai ve­chi al dlui Pa­ta­pi­e­vici, din 2005: „Ce­ea ce au adus nou anii ’90 ai se­co­lu­lui tre­cut în con­fi­gu­ra­rea ide­o­lo­gi­că a mo­der­ni­tății a fost le­gi­ti­ma­rea pu­bli­că a unor pri­vi­le­gii de ati­tu­di­ne pen­tru anu­mi­te gru­puri mi­no­ri­ta­re, re­ven­di­ca­te de ac­ti­viști în nu­me­le drep­tu­ri­lor fun­da­men­ta­le ale omu­lui. De pil­dă, pro­fe­ra­rea de ges­turi ob­sce­ne în pu­blic e ca­li­fi­ca­tă, po­tri­vit Co­du­lui Pe­nal, ca aten­tat la bu­ne­le mo­ra­vuri. Nu și atunci când ges­tu­ri­le ob­sce­ne sunt os­ten­ta­tiv pro­fe­ra­te în de­fi­lă­ri­le de tip «Gay Pa­ra­de»: în aces­te ca­zuri Co­dul Pe­nal se sus­pen­dă, pen­tru că per­soa­ne­le gay, prin ac­ti­vis­mul ca­re a asi­mi­lat drep­tu­ri­le omu­lui cu drep­tul de a fi ho­mo­se­xual,și-au câști­gat drep­tul (de fapt, pri­vi­le­gi­ul) de a fi ob­sce­ne în pu­blic, ce­ea ce pen­tru toa­te ce­le­lal­te per­soa­ne a ră­mas un fapt pur și sim­plu pe­nal“. Cu toa­te aces­tea, dl Pa­ta­pi­e­vici nu s-a pro­nu­nțat de­loc pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui sau, pur și sim­plu, pe te­me­le de fond (că­să­to­rie, fa­mi­lie, ado­pții etc.). S-a ba­ri­ca­dat prin­tr-o sem­ni­fi­ca­ti­vă ab­se­nță.

Vla­di­mir Tis­mă­nea­nu, coor­do­na­to­rul ra­por­tu­lui ofi­cial de con­dam­na­re a co­mu­nis­mu­lui ce­rut de Traian Bă­ses­cu, și-a asu­mat, cel puțin în ul­ti­mii 30 de ani, po­ziții cla­re „de dreapta”. Cu toa­te aces­tea, dl Tis­mă­nea­nu s-a po­ziți­o­nat vi­ru­lent și vi­o­lent împo­tri­va Re­fe­ren­du­mu­lui, re­luând câte­va din­tre so­fis­me­le ve­hi­cu­la­te în rețe­le­le de so­cia­li­za­re: „Ro­mânia în ițari, cu opinci și oche­lari de cal. Anu­nța­tul Referendum es­te de un pe­ni­bil ne­bun. Pa­seism ne­ghi­ob, idi­lism ru­ral, pășu­nism în zdre­nțe (…). Se poa­te fa­ce Referendum des­pre ori­ce. De pil­dă des­pre se­xul înge­ri­lor. Sau des­pre ex­por­tul de ma­gi­un“.

Dra­goș Paul Ali­gi­că, re­pre­zen­tant al cu­ren­tu­lui proTrump din ta­bă­ra con­ser­va­to­ri­lor ro­mâni,nu a avut nici o lua­re de po­ziție pu­bli­că pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui (deși a avut luări de po­ziție, în Re­vis­ta 22, pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui din 2012).

Gru­pul „păl­ti­nișe­ni­lor” a fur­ni­zat sur­pri­ze­le ce­le mai mari – în sens ne­ga­tiv – în tim­pul cam­pa­ni­ei de in­for­ma­re pen­tru Referendum. Când in­ter­venți­i­le pro-Referendum au exis­tat, ele au fost spo­ra­di­ce și lip­si­te de su­flu.

Gru­pul GDS/Re­vis­ta 22

Une­ori su­pra­pus cu gru­pul an­te­ri­or de intelectuali,prin­ci­pa­le­le fi­guri ale GDS s-au

re­mar­cat prin­tr-o ade­vă­ra­tă cam­pa­nie an­ti-Referendum, du­să într-un fla­grant dis­preț față de fap­te, va­lori, res­pect față de con­ce­tățeni. Es­te pur și sim­plu ha­lu­ci­nant să ve­zi intelectuali ce se pre­tind de dreapta ca­re ter­fe­lesc și cal­că în pi­ci­oa­re va­lori ab­so­lut pri­o­ri­ta­re pen­tru ori­ce in­te­lec­tual con­ser­va­tor oc­ci­den­tal. În ace­as­tă gru­pa­re nu se poa­te re­proșa in­con­sec­vența, ci doar fap­tul că ei se pre­tind „de dreapta”, când, în fapt, se po­ziți­o­nea­ză pe te­me eti­ce chiar mai la stânga de­cât PSD.

Intelectuali apro­piați de BOR

Pe­tre Gu­ran a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui într-un sin­gur text, pu­bli­cat pe plat­for­ma Con­tri­bu­tors în tim­pul cam­pa­ni­ei de in­for­ma­re. A ară­tat că ale­ge­rea es­te una de co­nști­i­nță și că, pen­tru creștini, ace­as­ta re­pre­zin­tă o „con­frun­ta­re cu înșe­la­rea”.

Ma­ri­us Va­si­le­a­nu, deși es­te unul din­tre in­te­lec­tua­lii asu­mat apro­piați de BOR și de te­me­le or­to­do­xe, nu a avut nici o lua­re de po­ziție pu­bli­că pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui.

So­rin La­vric, deși a fost unul din­tre mem­brii iniția­li ai Coa­liți­ei pen­tru Fa­mi­lie, a su­sți­nut mai de­gra­bă spo­ra­dic te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie. În tim­pul cam­pa­ni­ei, a pu­bli­cat un sin­gur text pe Acti­veNews la te­mă, în ca­re a ară­tat că „nu ori­ce pe­re­che es­te o fa­mi­lie”, că nu exis­tă un fun­da­ment pen­tru ca­re do­uă per­soa­ne de ace­lași sex pot ce­re „drep­tul la că­să­to­rie”,și că ace­as­tă pre­te­nție abe­ran­tă vi­ne, în fapt, pe fon­dul unui răz­boi ide­o­lo­gic.

Ra­du Carp a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin­tr-un sin­gur text, pu­bli­cat pe blo­gul de la Ade­vă­rul în săp­tă­mâna de di­nain­tea vo­tu­lui. Tex­tul, alt­fel bi­ne do­cu­men­tat, a de­mon­tat câte­va din­tre so­fis­me­le împo­tri­va Re­fe­ren­du­mu­lui, a amin­tit că aces­ta fa­ce par­te din­tr-o dez­ba­te­re mai lar­gă, ca­re are loc la ni­vel glo­bal, și a ară­tat că lup­ta nu es­te pen­tru câști­ga­rea unor „drep­turi”, ci pen­tru tra­sa­rea unei li­mi­te în fața avan­su­lui ide­o­lo­gi­cu­lui și al se­cu­la­ri­ză­rii.

Răz­van Co­dres­cu a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin pos­tări con­stan­te pe blo­gul său, raz­van-co­dres­cu.blog­spot.com. A de­mon­tat câte­va din­tre so­fis­me­le răs­pândi­te prin rețe­le­le de so­cia­li­za­re și a pre­luat, pe blo­gul său, me­sa­je pe te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui. Es­te prin­tre foar­te puți­nii ca­re nu au lă­sat ura față de Drag­nea sau afi­li­e­ri­le/afi­ni­tăți­le ide­o­lo­gi­ce par­ti­za­ne să pre­va­le­ze asu­pra te­mei de fond a Re­fe­ren­du­mu­lui.

Răz­van Bu­cu­roiu a su­sți­nut con­sec­vent te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin­tr-o se­rie de emi­si­uni „Uni­ver­sul cre­di­nței”, dar și în edi­to­ria­le pu­bli­ca­te în re­vis­te­le pe ca­re le con­du­ce. În aces­te emi­si­uni, dl Bu­cu­roiu a de­mon­tat une­le din­tre ce­le mai răs­pândi­te so­fis­me an­ti-Referendum: că s-ar re­de­fini fa­mi­lia, că ar fi dis­cri­mi­na­te ma­me­le sin­gu­re, că Re­fe­ren­du­mul ar „su­pri­ma drep­turi” etc.

Cris­tian Cur­te a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin­tr-un text pu­bli­cat pe por­ta­lul Acti­veNews în tim­pul cam­pa­ni­ei de in­for­ma­re. Tex­tul mi­li­te­a­ză pen­tru păs­tra­rea neal­te­ra­tă a li­ber­tății de co­nști­i­nță și a li­ber­tății de ex­pri­ma­re: „Ro­mânii tre­bu­ie să se poa­tă ex­pri­ma li­ber, fă­ră fri­ca unei cen­zuri im­pu­se to­vă­rășește și tre­bu­ie să poa­tă avea li­ber­ta­te de co­nști­i­nță, fă­ră să li se dea o lis­tă cu cre­di­nțe ono­ra­bi­le și o alta cu cre­di­nțe pe­na­le“.

Mi­hai Ne­a­mțu, ca­re poa­te fi in­clus și în gru­pul ca­re gra­vi­te­a­ză în ju­rul in­te­lec­tua­li­lor „păl­ti­nișeni”, a fost unul din­tre su­sți­nă­to­rii cei mai ac­ti­vi ai Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie, în tim­pul cam­pa­ni­ei de in­for­ma­re. A par­ti­ci­pat la emi­si­uni TV „de com­bat”, ală­turi de Mi­hai Ghe­or­ghiu și de Adrian Pa­pa­ha­gi.A des­chis în aces­te dez­ba­teri in­clu­siv su­bi­ec­te „sen­si­bi­le”, cum ar fi le­gă­tu­ra din­tre mișca­rea LGBT și mișca­rea de „afir­ma­re” a pe­do­fi­li­ei – le­gă­tu­ră do­cu­men­ta­tă, de alt­fel, în nu­me­roa­se ar­ti­co­le pu­bli­ca­te în re­vis­te aca­de­mi­ce in­ter­nați­o­na­le. S-a ex­pus con­stant, de­venind, din acest mo­tiv, țin­tă a re­sen­ti­men­te­lor „pro­gre­siști­lor”.

Adrian Pa­pa­ha­gi, la fel ca Ne­a­mțu, a fost unul din­tre su­sți­nă­to­rii cei mai ac­ti­vi ai Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie. A re­luat, pe­ri­o­dic, te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui în cei doi ani și ju­mă­ta­te în ca­re ace­as­ta a fost ter­gi­ver­sa­tă. A scris câte­va tex­te de re­fe­ri­nță des­pre Referendum, de­veni­te vi­ra­le pe Fa­ce­book, plat­for­mă pe ca­re a fost de­se­ori blo­cat. A de­mon­tat, în mod re­pe­tat, so­fis­me­le an­ti-Referendum. Es­te unul din­tre foar­te puți­nii intelectuali ca­re și-au asu­mat în mod con­stant și fă­ră re­zer­ve te­ma, și a dat toa­te sem­na­le­le că i-a înțe­les, cu ade­vă­rat, mi­za. A par­ti­ci­pat la emi­si­uni TV „de com­bat”, ală­turi de Mi­hai Ne­a­mțu. A ară­tat că va vo­ta DA la Referendum: „Fi­in­dcă așa vre­au și nu tre­bu­ie să dau ni­mă­nui so­co­te­a­lă de ce îmi ma­ni­fest un drept de­mo­cra­tic. Fi­in­dcă drep­tul de vot nu se jus­ti­fi­că, așa cum nu ar tre­bui să se jus­ti­fi­ce fi­res­cul și cre­di­nța. Fi­in­dcă m-am să­tu­rat să mi se re­proșe­ze agre­siv că sunt ro­mân creștin or­to­dox în ța­ra mea, să fiu cul­pa­bi­li­zat ca un in­frac­tor pen­tru va­lori ono­ra­bi­le și po­ziții rați­o­na­le“.

Ra­du Pre­da, director al unei in­sti­tuții pres­ti­gi­oa­se, IICCMER, pro­fe­sor în ca­drul unei in­sti­tuții de învăță­mânt te­o­lo­gic su­pe­ri­or, a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin pos­tări pe blo­gul de la Ade­vă­rul, in­clu­siv prin­tr-o pos­ta­re din tim­pul cam­pa­ni­ei de in­for­ma­re în ca­re de­mon­te­a­ză câte­va din­tre so­fis­me­le an­ti-Referendum. Tot în tim­pul cam­pa­ni­ei a de­cla­rat, la Mă­năs­ti­rea Trei Ie­rar­hi din Iași, că „sun­tem în si­tuația în ca­re tre­bu­ie să re­con­fir­măm nor­ma­li­ta­tea” și că „evi­de­nța nu mai es­te evi­den­tă, ci tre­bu­ie de­mon­stra­tă”. De ase­me­nea, a par­ti­ci­pat, în săp­tă­mâna de di­nain­tea vo­tu­lui, la o emi­si­u­ne Tri­ni­tas TV mo­de­ra­tă de dl Va­si­le Bă­nes­cu în ca­re a ară­tat că mi­za aces­tui asalt ide­o­lo­gic es­te „lo­vi­rea în mi­e­zul iden­ti­tar al unei ma­jo­ri­tăți”.

Re­pu­ta­tul so­ci­o­log Ni­cu Ga­vri­luță a su­sți­nut te­ma Re­fe­ren­du­mu­lui prin­tr-un in­ter­viu acor­dat zia­ru­lui Lu­mi­na chiar în săp­tă­mâna de di­nain­tea vo­tu­lui, în ca­re a de­mon­tat câte­va din­tre prin­ci­pa­le­le so­fis­me an­ti-Referendum. A fă­cut ace­lași lu­cru, în ace­e­ași pe­ri­oa­dă, și într-o emi­si­u­ne de la Tri­ni­tas TV, mo­de­ra­tă de dl Va­si­le Bă­nes­cu. „Ne­o­mar­xis­mul de­vi­ne, tai­nic și efi­ci­ent, o «for­ma men­tis». În timp, so­luția es­te și va fi pro­fe­si­o­nis­ta și te­mei­ni­ca edu­cație re­li­gi­oa­să prac­ti­ca­tă în fa­mi­lie și în școa­lă. Es­te vi­ta­lă lec­tu­ra tex­te­lor sa­cre ale uma­ni­tății și, în pri­mul rând, a ce­lor crești­ne”, a ară­tat pro­fe­so­rul Ga­vri­luță.

Dan Pu­ric a îndem­nat ro­mânii să vo­te­ze „DA” la Referendum într-un spot di­fu­zat de Tri­ni­tas TV: „Tre­bu­ie spus că nu es­te un vot al urii, ci es­te un vot al dra­gos­tei pen­tru ce­va, iar acel ce­va es­te dăi­nu­i­rea noas­tră crești­nă“. Aces­ta a fost sin­gu­rul său me­saj pro Referendum. To­tuși, ac­to­rul și re­gi­zo­rul ca­re și-a asu­mat, alt­fel,fă­ră re­zer­ve te­me „tari” crești­ne a fost de­par­te de a fi unul din­tre su­sți­nă­to­rii cei mai ac­ti­vi și mai vo­ca­li ai Re­fe­ren­du­mu­lui.

Așa­dar, în ce­ea ce pri­vește gru­pul in­te­lec­tua­li­lor apro­piați de BOR,cu puți­ne ex­ce­pții pu­tem spu­ne că in­ter­venți­i­le pro-Referendum au fost spo­ra­di­ce și nu întot­de­au­na ex­trem de con­vin­gă­toa­re.

Intelectuali ca­re și-au ris­cat ca­ri­e­ra

Re­pu­ta­tul re­gi­zor Cris­ti Pu­iu a pu­bli­cat, cu câte­va zi­le înain­tea re­fe­ren­du­mu­lui, o scri­soa­re în ca­re a spus că va mer­ge la vot și, mai mult, că va vo­ta „DA” din mo­ti­ve de co­nști­i­nță.Asta în con­diți­i­le în ca­re, în me­di­i­le ar­tis­ti­ce și mai ales în lu­mea fil­mu­lui că­reia îi apa­rți­ne Cris­ti Pu­iu,ace­as­tă ati­tu­di­ne poa­te echi­va­la cu si­nu­ci­de­rea pro­fe­si­o­na­lă.

Fos­tul edi­to­ria­list de la Deut­sche Wel­le, jur­na­lis­tul Ho­rațiu Pe­pi­ne, unul din­tre puți­nii intelectuali ca­re au ris­cat pro­fe­si­o­nal cu­ra­jul opi­ni­i­lor li­be­re, a su­sți­nut con­sec­vent te­me­le con­ser­va­toa­re în edi­to­ria­le­le sa­le.

Fri­zând im­pos­tu­ra

Cu ex­ce­pți­i­le no­ta­bi­le pe ca­re le-am evi­de­nțiat, ta­bă­ra in­te­lec­tua­li­lor „de dreapta“a eșuat la­men­ta­bil la tes­tul Re­fe­ren­du­mu­lui. Pa­re că ori­ce alte con­si­de­ren­te – par­ti­za­ne, de afi­li­e­re, de apar­te­ne­nță la o „lu­me bu­nă” în ca­re crești­nis­mul nu „dă bi­ne“– pri­me­a­ză asu­pra unei ches­ti­uni de o iz­bi­toa­re sim­pli­ta­te, dar imen­să gra­vi­ta­te: ce cre­dem des­pre că­să­to­rie. Și, de­par­te de a fi o te­mă lo­ca­lă, te­ma că­să­to­ri­ei es­te acu­tă și re­le­van­tă din SUA până în Aus­tra­lia. Ve­dem în acest com­por­ta­ment lip­sit de fi­de­li­ta­te față de pro­pri­ul crez asu­mat un eșec în a res­pec­ta o mi­ni­mă de­ce­nță pu­bli­că.Eșec ce es­te cu atât mai stri­dent cu cât o par­te din in­te­lec­tua­lii enu­me­rați mai sus se con­si­de­ră îndrep­tățiți nu doar să dea le­cții de mo­ra­li­ta­te con­ce­tățe­ni­lor lor, ci chiar și Bi­se­ri­cii.

FOTO: AGERPRES

FOTO: AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.