26-27 octombrie, doi Sfinţi Dimitrie, două zile de sărbătoare creștină

Biserica Ortodoxă îi prăznuiește în fiecare an, la 26 octombrie, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar pe data de 27 octombrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Preacuviosul Părinte Dimitrie Basarabov, ale cărui sfinte moaște se păstrează la Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei. Două zile de praznic, de sărbătoare creștină, în care pelerini din toată țara vin să urce Dealul Patriarhiei, ca să cinstească moaștele Sf. Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, un conducător al Tesalonicului care, în loc să prigonească creștinii, așa cum i-a cerut împăratul, l-a mărturisit pe Hristos și a convertit, grație faptelor sale bune, mulți vețuitori ai cetății, a fost martirizat la ordinul împăratului Maximilian, care a poruncit ca Sfântul Dimitrie să fie întemniţat și decapitat. Sfântul Dimitrie a primit cununa muceniciei în timp ce se afla la rugăciune, iar din porunca împăratului i s-a tăiat capul și Sfântului Nestor, un luptător care a fost îmbărbătat de Dimitrie și l-a învins pe Lie, temut în întreaga cetate pentru forţa enormă pe care o avea, un ucigaș de creștini în arenele de luptă. Pe locul mormântului Sfântului Mucenic Dimitrie a fost zidită o mică biserică, așezământ dărâmat peste ani pentru a se clădi altul, mai mare. La temelie au fost găsite sfintele moaște din care izvora mir tămăduitor, leac tuturor celor care s-au rugat și se roagă cu credinţă.

Cuviosul Părinte Dimitrie Basarabov, patronul Bucureștilor

Despre Cuviosul Părinte Dimitrie cel Nou – Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor – ale cărui sfinte moaște se păstrează în Catedrala Patriarhală, se știe că a trăit în vremea drept-credincioșilor împăraţi româno-bulgari și era din satul Basarabov, așezat pe marginea apei Lomului. „La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi (...) a ieșit din satul Basarabov și s-a sălășluit mai întâi într-o peșteră din apropierea acestui sat, iar apoi s-a făcut monah (...). El și-a cunoscut și vremea ieșirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, și-a dat prealuminatul său suflet în mâna Lui Dumnezeu.

Vrând Dumnezeu să-l descopere, după multă vreme, s-a arătat îngerul Domnului în vis unei copile, fiica unui om drept-credincios, copilă care pătimea de duh necurat, și i-a zis: «Dacă părinţii tăi mă vor scoate din apă - și i-a arătat locul - eu te voi tămădui pe tine». Sculându-se dimineaţă copila, a spus părinţilor săi visul pe care l-a avut. Adunându-se mulţi oameni și preoţi, s-au dus toţi împreună la locul cel arătat de copilă, unde de multe ori se arăta o lumină și cei care o vedeau socoteau că acolo este ascunsă o comoară de bani. Căutând cu tot dinadinsul, au aflat în apă sfintele moaște ale Cuviosului Dimitrie“.

Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie au stat multă vreme în satul Basarabov, săvârșind numeroase minuni și vindecări. Între anii 1769 și 1774, după cum ne spune Sinaxarul, generalul Petru Salticov a trecut Dunărea și a pornit război împotriva Rusciucului. Trecând prin satul Basarabov, generalul a luat sfintele moaște și intenţiona să le ducă în Rusia. Negustorul bucureștean Hagi Dimitrie l-a rugat să nu înstrăineze sfintele moaște, ci să le lase în București, unde au rămas ca odor de preţ, până astăzi, în Catedrala Patriarhală.