Ce urmează după ce Toader a cerut revocarea lui Lazăr

Președintele Klaus Iohannis are rolul de a verifica legalitatea solicitării de revocare, dar nu se poate pronunța în privința oportunității acesteia, conform unei decizii a Curții Constituționale.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri seară că declanșează procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. La fel ca în cererea de revocare a Laurei Codruța Kvesi din fruntea DNA, Toader a prezentat o listă cu 20 de capete de acuzare. Ministrul Justiţiei a enumerat ca prim punct faptul că Augustin Lazăr a susţinut că evaluarea Laurei Codruţa Kvesi a fost lipsită de temei. Printre altele, Toader a afirmat că Lazăr acesta a fost numit de președinte fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună, dosarul conţinând însă o rezoluţie de clasare ce îl viza pe Klaus Iohannis. În schimb, fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, cea care l-a propus în 2016 pe Augustin Lazăr la șefia Parchetului General, susţine că acesta îndeplinea toate criteriile formale, inclusiv calificativul de ”foarte bine” primit la ultima evaluare, și că aceste criterii au fost reverificate de CSM.

Tudorel Toader îi reproșează procurorului general și faptul că nu a respectat deciziile Curţii Constituţionale. Procurorului general i se reproșează și ”deficiențele de comunicare publică” – în special criticile la adresa Parlamentului. Ministrul justiţiei a enumerat și faptul că Augustin Lazăr a contestat proiectele de modificare a legilor justiţiei. Procurorului general i se impută și desfășurarea anchetei privind modalitatea de intervenție a jandarmilor pe 10 august, prin delegarea unor procurori militari. De asemenea, documentul prezentat de Toader face referire la ”încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se interferează atât în activitatea Parlamentului, cât și a instanțelor de judecată”. Răspunsul procurorului general În replică, procurorul general, Augustin Lazăr, a susţinut că a respectat prevederile constituţionale în toate acţiunile sale, iar în declaraţii a respectat jurisprudenţa CEDO. Procurorul general a invocat controlul făcut la sfârșitul anului 2017 la Parchetul General, privind eficienţa managerială a procurorului general, control ale cărui concluzii au fost pozitive și confirmate de Secţia pentru procurori a CSM. Procurorul general a precizat că în cursul acestui an evaluarea activităţii sale a fost efectuată ”conform prevederilor legale de către CSM, concluziile fiind de asemenea pozitive”, iar calificativul dat de CSM fiind, potrivit lui Lazăr, acela de ”foarte bine”. În acest context, Lazăr a catalogat concluziile ministrului Justiţiei referitoare la activitatea sa ca procuror general ca fiind unele ”iniţiate și formulate fără bază factuală sigură”. Procurorul general a ţinut să răspundă acuzaţiei conform căreia, în 2016, nu ar fi îndeplinit condiţia privind calificativul profesional înainte de a prelua funcţia de șef al Ministerului Public. Lazăr a catalogat drept ”ziceri penibile” și ”exagerări” acuzaţiile din raportul ministrului Toader. ”Este foarte ușor de înţeles că nu a putut fi nicio conspiraţie pe care o pretinde domnul ministru între fostul ministru al Justiţiei, între toţi membrii CSM și președinte, să se prefacă precum că nu observă inexistenţa acestei condiţii la dosarul procurorului general”, a afirmat Lazăr.