Ju­mă­ta­te de ve­ac de cer­ce­ta­re ro­mâneas­că în do­me­ni­ul IT (II)

Romania Libera - Friday Edition - - TEHNOLOGIE - Ion Dia­man­di

În aces­te zi­le mar­căm cin­ci­zeci de ani de cer­ce­ta­re ro­mâneas­că în do­me­ni­ul cel mai înalt al teh­no­lo­gi­ei, cel al IT-ului, o is­to­rie pli­nă de di­na­mism și nos­tal­gie cu im­pli­ca­ţii pro­fun­de în so­ci­e­ta­tea de azi și de mâi­ne.

Acon­ce­pe un cal­cu­la­tor în anii ‘60 era una și alta era însă pro­du­ce­rea in­dus­tria­li­za­tă de cal­cu­la­toa­re, im­ple­men­ta­rea lor în eco­no­mie și in­tro­du­ce­rea lor pe o pia­ţă con­cu­ren­ţia­lă,un­de exis­tau de mult ade­vă­ra­ţi gi­gan­ţi. În anul 1967 a fost adop­tat de că­tre Gu­vern “Pro­gra­mul de do­ta­re a eco­no­mi­ei na­ţi­o­na­le cu echi­pa­men­te mo­der­ne de cal­cul și au­to­ma­ti­za­re a pre­lu­cră­rii da­te­lor”, iar pes­te un an a fost cre­at efec­tiv un in­sti­tut de spe­cia­li­ta­te, cu­nos­cut sub nu­me­le de Insti­tu­tul de Teh­ni­că de Cal­cul – ITC, for­mat prin co­ma­sa­rea echi­pe­lor de cer­ce­ta­re și pi­o­ni­e­rat în do­me­ni­ul cal­cu­la­toa­re­lor de la noi. Epo­ca FELIX „Pri­ma sar­ci­nă ma­jo­ră a in­sti­tu­tu­lui a fost asi­mi­la­rea în fa­bri­ca­ţie a cal­cu­la­to­ru­lui IRIS 50, pro­dus de fir­ma fran­ce­ză CII, a că­rei li­cen­ţă fu­se­se de­ja achi­zi­ţi­o­na­tă în 1968, un cal­cu­la­tor cu cir­cu­i­te in­te­gra­te și o me­mo­rie inter­nă mo­du­la­ră de ma­xi­mum 256 Koc­te­ţi (!) cu fe­ri­te, me­mo­rie ex­ter­nă cu dis­curi mag­ne­ti­ce și ben­zi mag­ne­ti­ce,sis­tem de ope­ra­re func­ţi­o­nal”,înce­pe să de­pe­ne isto­ria ITC-ului Va­si­le Bal­tac în car­tea lan­sa­tă de cu­rând “Un in­sti­tut pen­tru is­to­rie”.

“În Ro­mânia cal­cu­la­to­rul s-a nu­mit FELIX C-256, nu­me de­ri­vat din de­nu­mi­rea an­ti­cei pro­vin­cii ro­ma­ne DACIA FELIX iar cum au­to­tu­ris­me­le fa­bri­ca­te sub li­cen­ţă tot fran­ce­ză se nu­me­au de­ja DACIA, pen­tru cal­cu­la­toa­re a ră­mas nu­me­le de FELIX și C de la cal­cu­la­tor. Du­pă FELIX C-256 au ur­mat C-32, C-32M, C-64M, C-512/1024, iar mai târziu a apă­rut FELIX C-8010 astfel că toa­te cal­cu­la­toa­re­le tip main­fra­me s-au nu­mit FELIX”, con­ti­nuă po­ves­tea Va­si­le Bal­tac. Epo­ca mini și mi­cro­cal­cu­la­toa­re­lor Es­te prac­tic im­po­si­bil de pre­zen­tat lun­ga lis­tă a re­a­li­ză­ri­lor in­sti­tu­tu­lui în anii ’70, oda­tă cu dez­vol­ta­rea ga­mei de cal­cu­la­toa­re FELIX și a ce­lei de mi­ni­cal­cu­la­toa­re INDEPENDENT (pri­mul mo­del a fost fi­na­li­zat în 1977, la 100 de ani de la in­de­pen­den­ţă, și atunci a fost bo­te­zat INDEPENDENT-100). Cu aces­tea au fost do­ta­te cen­tre­le de cal­cul din ţa­ră, re­a­li­zându-se și ex­por­turi (de­loc de ne­gli­jat) în Chi­na, Irak, Si­ria, dar și în ţări dez­vol­ta­te eco­no­mic ca RDG, Ce­hos­lo­va­cia sau Unga­ria. Nu pot fi omi­se nici cal­cu­la­toa­re­le de co­man­dă pen­tru Cen­tra­la Nu­cle­a­ro-Elec­tri­că de la Cer­na­vo­dă, sis­te­me­le la cheie, re­ţe­le­le de cal­cu­la­toa­re, pre­cum și ne­nu­mă­ra­te­le re­a­li­zări sof­twa­re, între ca­re pro­gra­me de ope­ra­re, com­pi­la­toa­re, pro­gra­me de proi­ec­ta­re au­to­ma­tă etc. Epo­ca sof­twa­re La sfârși­tul ani­lor ’70 lu­cru­ri­le se schim­ba­se­ră pro­fund pe plan teh­no­lo­gic la ni­vel mon­dial, era o cu to­tul altă con­junc­tu­ră. În pei­sa­jul IT teh­no­lo­gia si­li­ci­u­lui și mi­cro­pro­ce­soa­re­le schim­bau to­tal da­te­le pro­ble­mei, sof­tul înce­pea să încli­ne ba­lan­ţa în fa­voa­rea sa fa­ţă de hard, ajun­gând la 90% din cos­tul unui sis­tem, cal­cu­la­toa­re­le per­so­na­le cu­noște­au o răs­pândi­re fă­ră pre­ce­dent, înce­pu­se­ră să se dez­vol­te cer­ce­tări în do­me­ni­ul in­te­li­gen­ţei ar­ti­fi­cia­le. În ace­as­tă no­uă con­junc­tu­ră,ITC-ul tre­bu­ia să ţi­nă pa­sul, însă pe plan in­tern, da­to­ri­tă ca­tas­tro­fa­le­lor de­ci­zii po­li­ti­ce, lu­cru­ri­le mer­ge­au din rău în mai rău. Pen­tru cer­ce­ta­re ur­ma o pe­ri­oa­dă ne­a­gră, im­por­tu­ri­le au fost tăia­te, nu ave­ai nici mă­car po­si­bi­li­ta­tea pro­cu­ră­rii unei re­vis­te de IT pe ca­re “din­co­lo” o pu­te­ai cum­pă­ra de la ori­ce chi­oșc,de un mo­del de re­fe­rin­ţă, ce să mai vor­bim. Orașe­le mari erau închi­se pen­tru ab­sol­ven­ţii stu­di­i­lor su­pe­ri­oa­re, ori­en­ta­rea fi­ind cu pre­că­de­re în pro­duc­ţie.Au fost mo­men­te în ca­re cer­ce­tă­to­rii lu­crau cu mă­nuși la cal­cu­la­toa­re. Ca să su­pra­vi­e­ţu­ias­că, insti­tu­tul avea ne­voie de un aer nou, de un re­fresh, iar aces­ta a venit de la re­sur­sa uma­nă, “punc­tul for­te al ITC”, du­pă cum spu­ne Va­si­le Bal­tac, cel ca­re in­tu­i­se ro­lul pe ca­re ave­au să îl joa­ce pro­gra­me­le și a înfi­in­ţat în ITC pri­mul sec­tor in­dus­trial de pro­du­ce­re de sof­twa­re în Ro­mânia. Era “gândi­tă”, încă de pe atunci, o fa­bri­că de sof­twa­re, lu­cru ce avea să se întâmple în Ro­mânia în mod pri­vat în mai mul­te ca­zuri du­pă Re­vo­lu­ţie. Epo­ca Dan Ro­man Tot­de­au­na ele­gant și des­chis idei­lor și pro­pu­ne­ri­lor noi, spre de­o­se­bi­re de pi­o­ni­e­rii și spe­cia­liștii ITC ca­re ave­au mai de­gra­bă o alu­ră de oa­meni de ști­in­ţă sau de la­bo­ra­tor, Dan Ro­man, nu­mit di­rec­tor ști­in­ţi­fic în 1984, era pro­to­ti­pul ma­na­ge­ru­lui de tip oc­ci­den­tal.Avea o abi­li­ta­te spe­cia­lă de a or­ga­ni­za, de a tran­smi­te ener­gii po­zi­ti­ve și încre­de­re. De alt­fel, du­pă Re­vo­lu­ţie, a de­venit di­rec­tor al IBM CER cu se­di­ul la Vi­e­na, res­pon­sa­bil pen­tru ţă­ri­le din Bal­cani și zo­na CSI. Înţe­le­gând ne­voia im­pli­că­rii ITC în cât mai mul­te zo­ne ale ţă­rii și ra­muri ale eco­no­mi­ei, Dan Ro­man a ex­tins insti­tu­tul pe tot te­ri­to­ri­ul ţă­rii.Da­că încă de la înce­put erau pu­ter­ni­ce­le fi­lia­le de la Ti­mișoa­ra și Cluj,apoi Con­stan­ţa,du­pă 1984 au fost înfi­in­ţa­te noi fi­lia­le ITC de cer­ce­ta­re în co­la­bo­ra­re cu uni­ver­si­tă­ţi­le lo­ca­le sau cen­tre­le te­ri­to­ria­le de cal­cul și ca­re abor­dau do­me­nii noi, la Iași, Brașov, Crai­o­va, Ploi­ești, De­va, Su­ce­a­va,Târgu Mu­reș,Sa­tu Ma­re. “Aces­te mici co­lec­ti­ve, ade­vă­ra­te Ca­se Sof­twa­re, s-au do­ve­dit ul­te­ri­or un fer­ment lo­cal în dez­vol­ta­rea fir­me­lor pri­va­te de IT în aces­te zo­ne”, spu­ne Dan Ro­man.

La ITC Bu­cu­rești, Dan Ro­man a mers pe ide­ea unor mici co­lec­ti­ve de ti­neri (spre de­o­se­bi­re de ma­ri­le la­bo­ra­toa­re de­ja exis­ten­te) ca­re dez­vol­tau oa­re­cum independent pro­pri­i­le proi­ec­te. Au fost re­a­li­zări de suc­ces ca­re au ge­ne­rat chiar și co­la­bo­rări și ex­por­turi în RFG, ce­ea ce a cre­at o com­pe­ti­ţie și o pu­ter­ni­că emu­la­ţie în tot insti­tu­tul,în ci­u­da vi­ci­si­tu­di­ni­lor ace­lor vre­muri.

Poa­te cea mai im­por­tan­tă re­a­li­za­re a fost ace­ea a înfi­in­ţă­rii unui co­lec­tiv de in­te­li­gen­ţă ar­ti­fi­cia­lă for­mat din ti­neri ab­sol­ven­ţi de ex­cep­ţie ai fa­cul­tă­ţii de cal­cu­la­toa­re. Acest co­lec­tiv abor­da te­me de cer­ce­ta­re de top, une­le ac­tua­le și în zi­le­le de astă­zi, cum sunt re­a­li­ta­tea vir­tua­lă sau re­cu­noaște­rea vo­ca­lă. In­te­re­sant es­te mo­dul în ca­re a fost înfăp­tu­i­tă în si­tua­ţia în ca­re re­gu­la era ca cei mai buni ab­sol­ven­ţi să fie re­par­ti­za­ţi în pro­duc­ţie. Cheia a fost re­la­ţia ex­ce­len­tă ca­re fu­se­se dez­vol­ta­tă cu tână­rul pe atunci pro­fe­sor Cris­tian Gi­u­ma­le de la Po­li­teh­ni­că (stu­dii în Anglia), un ade­vă­rat star chiar la ni­vel in­ter­na­ţi­o­nal în ci­u­da mo­des­ti­ei ca­re îl ca­rac­te­ri­za.Cer­ce­tă­ri­le înce­pu­te de stu­den­ţii săi în ul­ti­mii ani de fa­cul­ta­te erau con­ti­nua­te în in­sti­tut, co­lec­ti­vul era con­dus de Gi­u­ma­le, ca­re ră­mânea la Po­li­teh­ni­că, dar sub ari­pa lui Dan Ro­man la ITC, so­lu­ţie bri­lian­tă gă­si­tă de aces­ta din ur­mă, sin­gu­ra po­si­bi­lă în acel mo­ment.Din pă­ca­te,deși atin­se­se aproa­pe di­men­si­u­ni­le unui la­bo­ra­tor la sfârși­tul ani­lor ’80, în iu­nie 1990 to­ţi com­po­nen­ţii co­lec­ti­vu­lui lu­crau de­ja în ca­drul ma­ri­lor uni­ver­si­tă­ţi de re­nu­me din Sta­te­le Uni­te și Ca­na­da.Tot de Dan Ro­man sunt le­ga­te și pri­me­le ex­pe­ri­men­te din Ro­mânia de iniți­e­re a co­pi­i­lor în uti­li­za­rea cal­cu­la­toa­re­lor și, res­pec­tiv, or­ga­ni­za­rea de ta­be­re de cal­cu­la­toa­re și sport pen­tru co­pii, mo­de­le ca­re au fost apoi pre­lua­te și ex­tin­se în toa­tă ţa­ra și du­pă 1990.“Noi ne-am fă­cut da­to­ria, am fost pri­mii ca­re am arun­cat să­mânţa. Mai târziu vom ve­dea și roa­de­le”, spu­nea Dan Ro­man. Iar roa­de­le se văd acum. Mai mul­te in­for­ma­ţii des­pre isto­ria ITC: Fa­ce­book ITC Gro­up

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.