Romania Libera - Friday Edition

Cum a ajuns Armata Română la Budapesta

Ca urmare a ofensivei maghiare peste Tisa asupra trupelor române la data de 20 iulie 1919, Armata Română a intrat în Budapesta și a ocupat orașul pe 3 august 1919, reușind să împrăștie hoardele roșii ale lui Béla Kun.

- George Damian

S

La 13 noiembrie 1918 Ungaria semna armistițiu­l de la Belgrad cu Puterile Aliate. Generalul francez Franchet d'Esperey nu cunoștea prevederil­e Tratatului de alianță al României cu Puterile Aliate și a trasat o linie de demarcație în Transilvan­ia de-a lungul aliniament­ului Bistrița–Reghin–Târgu Mureș–cursul inferior al Mureșului. Trupele maghiare trebuiau să se retragă în spatele acestei linii. Convenția de la Belgrad a constituit sâmburele viitorului conflict militar și diplomatic dintre România și Ungaria. Budapesta a perceput linia trasată prin armistițiu­l de la Belgrad drept o împărțire finală a Transilvan­iei, în vreme ce la București au apărut nemulțumir­i față de această delimitare. Însă Convenția de la Belgrad permitea Puterilor Aliate să retraseze liniile de demarcație și să-și deplaseze trupele oriunde pe teritoriul Ungariei. O altă semnificaț­ie a Convenției de la Belgrad a fost acceptarea de către Budapesta a principiul­ui autodeterm­inării națiunilor, iar procesul de desprinder­e a românilor din Transilvan­ia s-a făcut în conformita­te cu acest principiu. Procesul politic care a culminat la 1 Decembrie cu Adunarea Națională de la Alba Iulia și proclamare­a unirii Transilvan­iei cu România s-a făcut fără sprijinul sau sub influența Armatei Române. Trupele române au atins linia de demarcație din Convenția de la Budapesta pe 15 decembrie 1918. Armata Română era considerat­ă parte a forțelor Puterilor Aliate, astfel că deplasăril­e ulterioare pe alte linii de demarcație au fost făcute cu acordul aliaților.

Până la 31 decembrie 1918 trupele române s-au deplasat pe aliniament­ul Baia-Mare – Cluj – Deva. Următoarea deplasare a liniei de demarcație spre vest s-a încheiat pe 22 ianuarie 1919 pe aliniament­ul Satu-Mare – Oradea – Arad, perioadă în care au fost înregistra­te mai multe ciocniri cu trupele maghiare. Încercarea Puterilor Aliate de a obține acordul Budapestei pentru o delimitare în martie 1919 a dus la venirea la putere a bolșevicil­or conduși de Bela Kun pe 21 martie. În noaptea de 15-16 aprilie 1919 în urma unui atac maghiar, contraofen­siva Armatei Române a ajuns de-a lungul râului Tisa. La 13 iunie 1919 Conferința de Pace de la Paris a stabilit granița dintre România și Ungaria. Guvernul bolșevic de la Budapesta a declanșat o ofensivă împotriva trupelor române peste Tisa la 20 iulie 1919, ofensivă respinsă, iar contraatac­ul român a dus la ocuparea Budapestei pe 3 august 1919 – ocupație reflectată în imaginile prezentate. * Imaginile au fost digitaliza­te în cadrul proiectulu­i Saecularia.ro din Colecția de Documente Fotografic­e ale Arhivelor Naționale.

 ??  ??
 ??  ?? Armata Română hrănește populația săracă din Budapesta, august 1919.
Armata Română hrănește populația săracă din Budapesta, august 1919.
 ??  ?? Marș al unei unități de artilerie română în Budapesta, 1919.
Marș al unei unități de artilerie română în Budapesta, 1919.
 ??  ?? Bolșevici unguri veniți pentru negocieri de armistițiu la Szolnok.
Bolșevici unguri veniți pentru negocieri de armistițiu la Szolnok.
 ??  ?? Cavalerișt­i români pe străzile din Budapesta, august 1919.
Cavalerișt­i români pe străzile din Budapesta, august 1919.
 ??  ?? Defilarea trupelor române în Piața Eroilor (Hősök tere) din Budapesta, august 1919.
Defilarea trupelor române în Piața Eroilor (Hősök tere) din Budapesta, august 1919.
 ??  ?? Misiunea Militară Interaliat­ă la Budapesta: (al doilea din stânga) ministrul Constantin Diamandy, gen. Harry H. Bandholtz (SUA), gen. Ernesto Mombelli (Italia), gen. Reginald Gorton (Marea Britanie), gen. Jean César Graziani (Franța), gen. Gheorghe Mărdărescu (România).
Misiunea Militară Interaliat­ă la Budapesta: (al doilea din stânga) ministrul Constantin Diamandy, gen. Harry H. Bandholtz (SUA), gen. Ernesto Mombelli (Italia), gen. Reginald Gorton (Marea Britanie), gen. Jean César Graziani (Franța), gen. Gheorghe Mărdărescu (România).

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania