Po­ves­tea să­pu­nu­lui, din Anti­chi­ta­te până în pre­zent

Romania Libera - Friday Edition - - Documentar - Ion Dia­man­di

De-a lun­gul tim­pu­lui, să­pu­nul a avut un rol de­ter­mi­nant în so­ci­e­ta­te, pre­cum și o is­to­rie fas­ci­nan­tă ce își are ori­gi­ni­le încă din Anti­chi­ta­te, iar în zi­le­le noas­tre es­te con­si­de­rat ca „un fel de vac­cin pe ca­re ţi-l po­ţi fa­ce sin­gur”. Pri­ma re­cla­mă din in­dus­tria pu­bli­ci­ta­ră a fost cea a unui să­pun și tot să­pu­nul a fost mo­to­rul eco­no­mi­ei în mul­te ţări eu­ro­pe­ne pre­cum Fran­ţa, Ita­lia, Anglia sau Ger­ma­nia.

Încă din Anti­chi­ta­te sunt măr­tu­rii ca­re ates­tă cu­noaște­rea re­ţe­te­lor de să­pun (fo­lo­si­te ca in­spi­ra­ţie chiar și pen­tru ce­le de azi), pre­cum și a obi­cei­u­ri­lor le­ga­te de spă­lat.

Re­ţe­ta și fa­bri­ca­rea să­pu­nu­lui

În ve­chi­ul Ba­bi­lon a fost gă­sit îngro­pat în pă­mânt un ci­lin­dru ce­ra­mic in­scri­pți­o­nat cu de­ta­lii des­pre fi­er­be­rea gră­si­mii și a ce­nușii, ca­re co­nți­nea o sub­sta­nță si­mi­la­ră să­pu­nu­lui, dar pa­pi­ru­sul Ebers (1550 î.e.n.), scris în lim­ba ve­che egip­te­a­nă și ca­re con­ţi­nea re­ţe­te, com­bi­na­ţii de ulei­uri și anu­mi­te să­ruri al­ca­li­ne fo­lo­si­te pen­tru spă­lat și pen­tru tra­ta­rea unor bo­li ale pi­e­lii, es­te con­si­de­rat pri­mul do­cu­ment ca­re de­fi­nește să­pu­nul.

De­nu­mi­rea de „să­pun” pro­vi­ne de la Mun­te­le Sa­po din ve­chea Ro­mă, un­de gră­si­mea pro­veni­tă de la sa­cri­fi­ca­rea ani­ma­le­lor se ames­te­ca cu ce­nușă și cur­gea spre râu,atunci când plo­ua acest ames­tec cu­ră­ţând ru­fe­le mult mai bi­ne de­cât apa sim­plă.

De alt­fel, ro­ma­nii ave­au cu­noștin­ţe des­pre fa­bri­ca­rea să­pu­nu­lui, con­fir­ma­te prin des­co­pe­ri­ri­le de la Pom­pei, băi publice de­o­se­bit de com­ple­xe și ela­bo­ra­te fi­ind con­stru­i­te în toa­te orașe­le de pe întin­de­rea Impe­ri­u­lui Ro­man. Pri­ma men­ţi­o­na­re do­cu­men­ta­ră des­pre spă­la­rea cor­pu­lui cu să­pun es­te da­to­ra­tă doc­to­ru­lui Ga­le­nus, în se­co­lul al II-lea.

Chi­miștii ara­bi au fost însă pri­mii ca­re au pro­dus să­pu­nuri din ulei­uri ve­ge­ta­le (ex. ulei­ul de măs­li­ne), ulei­uri aro­ma­ti­ce (ex. ulei­ul de cim­bru) și lia­ne.

De­cli­nul Impe­ri­u­lui Ro­man (467) a dus la dis­pa­ri­ţia obi­cei­u­lui de îmbăi­e­re, ce­ea ce a con­tri­bu­it la apa­ri­ţia ma­ri­lor epi­de­mii din Evul Me­diu (când oa­me­nii „fu­ge­au de să­pun”) și mai ales a așa-nu­mi­tei „Mor­ţi ne­gre” din se­co­lul al XIV-lea.

Ma­nu­fac­tu­ri­le și in­con­fun­da­bi­lul să­pun de Mar­si­lia

Încă din se­co­lul al IX-lea Mar­si­lia era con­si­de­ra­tă ca­pi­ta­la pro­du­ce­rii să­pu­nu­lui, la ega­li­ta­te cu Ge­no­va și Sa­vo­na. Să­pu­nul se fa­bri­ca uti­li­zând ce­nușă de plan­te ma­ri­ne și ulei­ul de măs­li­ne, ma­te­rii pri­me ti­pi­ce Me­di­te­ra­nei. Prin adău­ga­rea la re­ţe­tă a ulei­u­lui esen­ţial de lă­mâi­ţă a fost ob­ţi­nut ti­pi­cul și in­con­fun­da­bi­lul par­fum al să­pu­nu­lui de Mar­si­lia.

În anul 1688, Re­ge­le Lu­do­vic al XIV-lea, ca­re a de­ca­pi­tat trei pro­du­că­tori de să­pun pen­tru că au adus pro­du­se ce i-au iri­tat pi­e­lea foar­te sen­si­bi­lă, a sta­bi­lit re­gu­li în ce pri­vește nu­me­le și in­gre­di­en­te­le fo­lo­si­te la fa­bri­ca­rea au­ten­ti­cu­lui să­pun de Mar­si­lia.

În Fran­ţa, Ita­lia și Spa­nia pre­do­mi­nau să­pu­nu­ri­le pe ba­ză de ulei de măs­li­ne fo­lo­si­te pen­tru igi­e­na per­so­na­lă, con­si­de­ra­te su­pe­ri­oa­re ce­lor fa­bri­ca­te din seu, în Anglia și nor­dul Fran­ţei, uti­li­za­te cu pre­că­de­re pen­tru spă­la­rea tex­ti­le­lor.

Să­pu­nul Pe­ars a de­venit cea mai ve­che mar­că co­mer­cia­lă exis­ten­tă din lu­me în ur­ma pro­mo­vă­rii pro­du­su­lui în 1789, prin pic­tu­ri­le lui John Eve­rett Mil­las. Una din­tre cre­a­ţi­i­le aces­tu­ia, „Bub­bles“, în ca­re apa­re un co­pil fă­când baie, a fost com­ple­ta­tă cu nu­me­le să­pu­nu­lui,scris vi­zi­bil.

Cheia, una din­tre ce­le mai ve­chi mărci de pro­du­se de îngri­ji­re per­so­na­lă

În car­tea „Is­to­ria tru­di­tă a fa­bri­ci­lor ui­ta­te”,is­to­ri­cul Tu­do­se Ta­tu men­ţi­o­nea­ză că la 3 mar­tie 1886 Li­pa Braun­stein ob­ţi­ne de la Pri­mă­rie drep­tul de a-și des­chi­de fa­bri­ca pen­tru bran­dul Cheia ,ace­as­ta fi­ind una din­tre ce­le mai ve­chi mărci de pro­du­se de îngri­ji­re per­so­na­lă la ni­vel mon­dial.

Fa­bri­ca “Apol­lo” din Ga­la­ţi, un­de a fost pro­dus pen­tru pri­ma da­tă să­pu­nul Cheia, prin­tre sor­ti­men­te re­gă­sin­du-se și va­rian­ta de „să­pun ro­mânesc”,a su­pra­vi­e­ţu­it până în 2009, când au­to­ri­tă­ţi­le lo­ca­le au de­mo­lat-o și au vândut uti­la­je­le la fi­er ve­chi(!).În pe­ri­oa­da in­ter­be­li­că Cheia de­veni­se un să­pun uni­ver­sal, aco­pe­rind toa­te func­ţi­i­le, de la spă­la­rea mâi­ni­lor, cor­pu­lui și pă­ru­lui la băr­bi­e­ri­re, spă­la­rea ru­fe­lor sau a co­voa­re­lor. Glu­me­le spe­ci­fi­ce ace­lor vre­muri de ti­pul „Vrei să cu­ce­rești Fe­meia? Fo­lo­sești să­pu­nul Cheia!?” de­vin slo­ga­nuri haz­lii.

Es­te de re­mar­cat că a fost edi­ta­tă și Is­to­ria Să­pu­nu­lui din Ro­mânia, un tra­tat re­a­li­zat de dr. ing. I. Semp în 1936. „Să­pu­nul are o ma­re însem­nă­ta­te so­cia­lă de­oa­re­ce mă­ri­rea con­su­mu­lui său adu­ce cu si­ne o cres­cândă sta­re de să­nă­ta­te a ma­sei“, spu­ne Semp în acest tra­tat.

Po­ves­tea mer­ge mai de­par­te: Să­pu­nul Cen­te­nar

„Pen­tru că să­pu­nul are tra­di­ţie în Ro­mânia de pes­te 100 de ani și pen­tru că avem con­vin­ge­rea că ar­tiștii pot să du­că la un alt ni­vel via­ţa,mar­căm Cen­te­na­rul Ma­rii Uniri, într-un mod ine­dit, prin Să­pu­nul Cen­te­nar”, a spus Mo­ni­ca Po­pes­cu, coor­do­na­tor pro­gram iCle­a­nInfoMa­ga­zin „Ce­le 7 prin­ci­pii ale cu­ră­ţe­ni­ei”, la târgul INDAGRA, cu oca­zia lan­să­rii no­u­lui brand de să­pun IMPAKT+.

O imen­să bu­ca­tă de să­pun, de 100 cm lun­gi­me, 90 cm lă­ţi­me și 20 cm gro­si­me, a fost pre­gă­ti­tă spe­cial în no­ua fa­bri­că de să­pun HBP EKO și adu­să în stan­dul fir­mei de la INDAGRA.Doi bi­ne­cu­nos­cu­ţi ar­tiști plas­tici, sculp­to­rii Andrei Ma­ri­na și Ti­ti Ce­a­ră, au re­a­li­zat la fa­ţa lo­cu­lui o ope­ră de ar­tă ce va in­tra în Car­tea Re­cor­du­ri­lor, du­pă ma­che­ta por­ţii Ca­te­dra­lei de la Alba Iu­lia, un­de a avut loc ce­re­mo­nia Ma­rii Uniri acum un se­col.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.